Vizita delegației la noua stație de epurare a apei uzate din Cantemir. Vezi din imagini cum decurg construcțiile

La data de 2 iunie 202 a avut loc o vizită oficială la șantierul de construcție a noii stații de epurare a apei uzate în orașul Cantemir, construită în cadrul proiectului Dezvoltarea Zonelor Rurale din Republica Moldova (DevRAM), cu suportul financiar al Uniunii Europene și al Cooperării Austriece pentru Dezvoltare.

Scopul vizitei a fost de a verifica progresul lucrărilor de construcție a stației de epurare a apelor uzate din orașul Cantemir. Stația de epurare urmează a fi finalizată în august 2021. Proiectul aduce o infrastructură și servicii publice moderne și durabile pentru zonele rurale din Republica Moldova. De asemenea, vizita a avut drept scop creșterea gradului de conștientizare a populației, privind beneficiile și necesitatea îmbunătățirii sistemelor de canalizare și sanitație cu suportul Uniunii Europene.

La eveniment au fost prezenți Excelența Sa, Doamna Stella Avallone, Ambasadoarea Austriei în Republica Moldova, Excelența Sa Domnul Pascal Le Deunff, Ambasadorul Franței în Republica Moldova, Doamna Mia-Fatima Dubois-Boussaid, Managerul de Program din cadrul Delegației Uniunii Europene și Domnul Gunther Zimmer, Șeful Biroului de Coordonare al Agenției Austriece pentru Dezvoltare.

În timpul vizitei, Doamna Mia-Fatima Dubois-Boussaid, Managerul de Program din cadrul Delegației Uniunii Europene a menționat că, “Uniunea Europeană continuă să sprijine cetățenii din Republica Moldova și să ofere suport tangibil, pentru îmbunătățirea vieții de zi cu zi a oamenilor.”

„DevRAM PARTEA II contribuie la implementarea obiectivelor strategice ale Moldovei în domeniile de aprovizionare sustenabilă cu apă, canalizare, epurarea apelor uzate și implementarea celui de-al șaselea obiectiv de dezvoltare durabilă – Apă curată și igienă”, a subliniat Excelența Sa, Doamna Stella Avallone, Ambasadoarea Austriei în Republica Moldova.

Pentru Proiectul Dezvoltarea Zonelor Rurale în Republica Moldova DevRAM PARTEA II a fost alocat un buget de 8.7 milioane de euro, finanțat de Uniunea Europeană și Cooperarea Austriacă pentru Dezvoltare.

Proiectul este concentrat pe consolidarea infrastructurii de alimentare cu apă și canalizare în orașul Cantemir.

Obiectivele proiectului sunt:

Construcția unui nou sistem de canalizare în centrul orașului și extinderea rețelei de canalizare în orașul Cantemir. Lungimea planificată a sistemului nou de canalizare care va fi construit este de 18.1 km și va încorpora 3 stații de pompare a apelor uzate;
Construcția unei noi stații de epurare a apelor uzate în orașul Cantemir (Capacitatea de 5420 Populație Echivalent). Proiectul tehnic va permite extinderea epurării apelor pentru localitățile din vecinătate;
Optimizarea sistemului de alimentare cu apă din orașul Cantemir. Vor fi implementate măsuri de optimizare a sistemului de alimentare cu apă, care vor permite o funcționare mai eficientă și mai durabilă și majorarea capacității de pomparea a apei din Prut la 60 m3/h;
Proiectul va oferi suport și consultanță pentru Apă Canal Cantemir și Primăria orașului, în dezvoltarea și adaptarea infrastructurii existente la standardele naționale și internaționale de lucru, sociale și de mediu, luând în considerare principiile de exploatare, mentenanță și asigurarea acoperirii cheltuielilor.

#statie de epurare #Cantemir

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.