Vizita delegației la noua stație de epurare a apei uzate din Cantemir. Vezi din imagini cum decurg construcțiile

La data de 2 iunie 202 a avut loc o vizită oficială la șantierul de construcție a noii stații de epurare a apei uzate în orașul Cantemir, construită în cadrul proiectului Dezvoltarea Zonelor Rurale din Republica Moldova (DevRAM), cu suportul financiar al Uniunii Europene și al Cooperării Austriece pentru Dezvoltare.

Scopul vizitei a fost de a verifica progresul lucrărilor de construcție a stației de epurare a apelor uzate din orașul Cantemir. Stația de epurare urmează a fi finalizată în august 2021. Proiectul aduce o infrastructură și servicii publice moderne și durabile pentru zonele rurale din Republica Moldova. De asemenea, vizita a avut drept scop creșterea gradului de conștientizare a populației, privind beneficiile și necesitatea îmbunătățirii sistemelor de canalizare și sanitație cu suportul Uniunii Europene.

La eveniment au fost prezenți Excelența Sa, Doamna Stella Avallone, Ambasadoarea Austriei în Republica Moldova, Excelența Sa Domnul Pascal Le Deunff, Ambasadorul Franței în Republica Moldova, Doamna Mia-Fatima Dubois-Boussaid, Managerul de Program din cadrul Delegației Uniunii Europene și Domnul Gunther Zimmer, Șeful Biroului de Coordonare al Agenției Austriece pentru Dezvoltare.

În timpul vizitei, Doamna Mia-Fatima Dubois-Boussaid, Managerul de Program din cadrul Delegației Uniunii Europene a menționat că, “Uniunea Europeană continuă să sprijine cetățenii din Republica Moldova și să ofere suport tangibil, pentru îmbunătățirea vieții de zi cu zi a oamenilor.”

„DevRAM PARTEA II contribuie la implementarea obiectivelor strategice ale Moldovei în domeniile de aprovizionare sustenabilă cu apă, canalizare, epurarea apelor uzate și implementarea celui de-al șaselea obiectiv de dezvoltare durabilă – Apă curată și igienă”, a subliniat Excelența Sa, Doamna Stella Avallone, Ambasadoarea Austriei în Republica Moldova.

Pentru Proiectul Dezvoltarea Zonelor Rurale în Republica Moldova DevRAM PARTEA II a fost alocat un buget de 8.7 milioane de euro, finanțat de Uniunea Europeană și Cooperarea Austriacă pentru Dezvoltare.

Proiectul este concentrat pe consolidarea infrastructurii de alimentare cu apă și canalizare în orașul Cantemir.

Obiectivele proiectului sunt:

Construcția unui nou sistem de canalizare în centrul orașului și extinderea rețelei de canalizare în orașul Cantemir. Lungimea planificată a sistemului nou de canalizare care va fi construit este de 18.1 km și va încorpora 3 stații de pompare a apelor uzate;
Construcția unei noi stații de epurare a apelor uzate în orașul Cantemir (Capacitatea de 5420 Populație Echivalent). Proiectul tehnic va permite extinderea epurării apelor pentru localitățile din vecinătate;
Optimizarea sistemului de alimentare cu apă din orașul Cantemir. Vor fi implementate măsuri de optimizare a sistemului de alimentare cu apă, care vor permite o funcționare mai eficientă și mai durabilă și majorarea capacității de pomparea a apei din Prut la 60 m3/h;
Proiectul va oferi suport și consultanță pentru Apă Canal Cantemir și Primăria orașului, în dezvoltarea și adaptarea infrastructurii existente la standardele naționale și internaționale de lucru, sociale și de mediu, luând în considerare principiile de exploatare, mentenanță și asigurarea acoperirii cheltuielilor.

#statie de epurare #Cantemir

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.