Vladimir Munteanu, prim-viceguvernator BNM: Banca Națională va lucra îndeaproape cu sectorul financiar

Prim-viceguvernatorul BNM, Vladimir Munteanu, a participat la evenimentul cu genericul „Împărtășirea celor mai bune practici în domeniul e-KYC din regiune și țările UE”, organizat de European Business Association (EBA) pentru profesioniștii din domeniul financiar-bancar.

Reuniunea a avut loc în contextul promovării în Republica Moldova a unor modificări legislative cu privire la facilitarea interacțiunii la distanță a entităților financiare cu clienții, utilizând mijloacele electronice și a adunat 140 de persoane.

„E-KYC, sau electronic-Know Your Customer, permite o modalitate eficientă de a verifica identitatea unui client prin mijloace digitale, ceea ce facilitează accesul clienților la serviciile financiare. Cu toate acestea, ca și în cazul oricărei noi tehnologii, există riscuri potențiale și preocupări care trebuie abordate. Acesta este motivul pentru care este esențial ca e-KYC să fie reglementat eficient pentru a asigura utilizarea în siguranță a serviciilor și produselor financiare”, a spus Vladimir Munteanu. „O provocare în acest sens este prevenirea utilizării noilor tehnologii în infracțiuni de spălare a banilor, dar și de finanțare a terorismului”, susține prim-viceguvernatorul BNM.

Reglementarea cerințelor de cunoaștere a clienților la distanță a fost inițiată in Republica Moldova odată cu intrarea în vigoare a Legii nr.308/2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Un amendament legislativ, votat în prima lectură la sfârșitul anului 2022 în Parlamentul Republicii Moldova prevede utilizarea tehnologiilor noi în procesul de identificare sau de verificare a identității clienților.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Prim-viceguvernatorul BNM susține că proiectul aduce îmbunătățiri considerabile legislației referitoare la combaterea spălării banilor și soluționează mai multe neclarități. Cât privește stabilirea relațiilor de afaceri la distanță, aceasta nu constituie o practică uzuală în activitatea entităților supravegheate de către BNM, potrivit prim-viceguvernatorului.

BNM va elabora, prin procedură de consultări publice, instrucțiuni pentru punerea în aplicare a procedurii de identificare a clienților prin mijloace electronice (soluție de e-KYC), ca parte a procesului de aplicare a măsurilor de precauție de către bănci față de clienții săi, a mai afirmat Vladimir Munteanu.

„Banca Națională va lucra îndeaproape cu sectorul financiar pentru a asigura o tranziție fără probleme de la cerințele legale la implementarea practică”, a declarat Vladimir Munteanu.

#sectorul financiar #Prim-viceguvernator #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La aproape doi ani de la izbucnirea focarelor de pestă porcină africană și sacrificarea a zeci de mii de animale, două dintre cele mai mari ferme de porcine din Republica Moldova – cea din satul Roșcani, raionul Anenii Noi, și compania Porco Bello din Cimișeni spun că nu au primit până în prezent despăgubiri și au ajuns să se judece cu Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA).

Ferma din Roșcani, unde au fost sacrificați aproximativ 65–68 de mii de porci, a solicitat despăgubiri de peste 194 de milioane de lei. Directorul companiei, Ecaterina Perebinos, afirmă că dosarul se află încă în examinare și că litigiul cu ANSA nu a fost soluționat.

„Am atacat în instanță ANSA. Deocamdată aceste litigii nu sunt soluționate. Despăgubirile nu le-am primit”, a declarat Perebinos pentru BANI.MD.

Întrebată cum funcționează în prezent ferma, aceasta a precizat că activitatea continuă cu ajutorul creditelor, iar unitatea este în proces de repopulare.

„Am luat credite și mergem înainte. Acum lucrăm la 40%, iar până la sfârșitul anului planificăm să revenim la 100%”, a spus directoarea.

Într-o situație similară se află și compania Porco Bello din Cimișeni. Directorul Andrei Volcinschi afirmă că după depunerea dosarului pentru despăgubiri, companiei i s-a invocat o presupusă „suprapopulare” a fermei, motiv pentru care nu ar putea beneficia de compensații.

Acesta susține însă că acuzațiile nu au fost demonstrate și că în documentele inițiale de control nu ar fi fost menționate încălcări grave.

„Nimeni nu a măsurat, nimeni nu i-a numărat porcii, nimeni nu i-a cântărit. Pur și simplu s-a scris că a fost suprapopulare”, afirmă Volcinschi.

Potrivit lui, compania a contestat decizia în instanță și consideră că procesul se tergiversează intenționat pentru a evita plata despăgubirilor.

Porco Bello exploatează aproximativ 45.000 de porci și deține între 20% și 25% din piața cărnii de porc din Republica Moldova. Compania estimează că ar trebui să primească despăgubiri de peste 100 de milioane de lei.

În prezent, reprezentanții Porco Bello spun că activează la o capacitate de 70–80%, tot din resurse atrase prin credite, și estimează revenirea la capacitate maximă până în primăvara anului viitor.

Redacția a încercat să ia legătură cu reprezentanții ANSA însă până la publicarea materialului nu a obținut o reacție din partea instituției.