Vladimir Munteanu, prim-viceguvernator BNM: Banca Națională va lucra îndeaproape cu sectorul financiar

Prim-viceguvernatorul BNM, Vladimir Munteanu, a participat la evenimentul cu genericul „Împărtășirea celor mai bune practici în domeniul e-KYC din regiune și țările UE”, organizat de European Business Association (EBA) pentru profesioniștii din domeniul financiar-bancar.

Reuniunea a avut loc în contextul promovării în Republica Moldova a unor modificări legislative cu privire la facilitarea interacțiunii la distanță a entităților financiare cu clienții, utilizând mijloacele electronice și a adunat 140 de persoane.

„E-KYC, sau electronic-Know Your Customer, permite o modalitate eficientă de a verifica identitatea unui client prin mijloace digitale, ceea ce facilitează accesul clienților la serviciile financiare. Cu toate acestea, ca și în cazul oricărei noi tehnologii, există riscuri potențiale și preocupări care trebuie abordate. Acesta este motivul pentru care este esențial ca e-KYC să fie reglementat eficient pentru a asigura utilizarea în siguranță a serviciilor și produselor financiare”, a spus Vladimir Munteanu. „O provocare în acest sens este prevenirea utilizării noilor tehnologii în infracțiuni de spălare a banilor, dar și de finanțare a terorismului”, susține prim-viceguvernatorul BNM.

Reglementarea cerințelor de cunoaștere a clienților la distanță a fost inițiată in Republica Moldova odată cu intrarea în vigoare a Legii nr.308/2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Un amendament legislativ, votat în prima lectură la sfârșitul anului 2022 în Parlamentul Republicii Moldova prevede utilizarea tehnologiilor noi în procesul de identificare sau de verificare a identității clienților.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Prim-viceguvernatorul BNM susține că proiectul aduce îmbunătățiri considerabile legislației referitoare la combaterea spălării banilor și soluționează mai multe neclarități. Cât privește stabilirea relațiilor de afaceri la distanță, aceasta nu constituie o practică uzuală în activitatea entităților supravegheate de către BNM, potrivit prim-viceguvernatorului.

BNM va elabora, prin procedură de consultări publice, instrucțiuni pentru punerea în aplicare a procedurii de identificare a clienților prin mijloace electronice (soluție de e-KYC), ca parte a procesului de aplicare a măsurilor de precauție de către bănci față de clienții săi, a mai afirmat Vladimir Munteanu.

„Banca Națională va lucra îndeaproape cu sectorul financiar pentru a asigura o tranziție fără probleme de la cerințele legale la implementarea practică”, a declarat Vladimir Munteanu.

#sectorul financiar #Prim-viceguvernator #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.