Vladimir Munteanu, prim-viceguvernator BNM: Banca Națională va lucra îndeaproape cu sectorul financiar

Prim-viceguvernatorul BNM, Vladimir Munteanu, a participat la evenimentul cu genericul „Împărtășirea celor mai bune practici în domeniul e-KYC din regiune și țările UE”, organizat de European Business Association (EBA) pentru profesioniștii din domeniul financiar-bancar.

Reuniunea a avut loc în contextul promovării în Republica Moldova a unor modificări legislative cu privire la facilitarea interacțiunii la distanță a entităților financiare cu clienții, utilizând mijloacele electronice și a adunat 140 de persoane.

„E-KYC, sau electronic-Know Your Customer, permite o modalitate eficientă de a verifica identitatea unui client prin mijloace digitale, ceea ce facilitează accesul clienților la serviciile financiare. Cu toate acestea, ca și în cazul oricărei noi tehnologii, există riscuri potențiale și preocupări care trebuie abordate. Acesta este motivul pentru care este esențial ca e-KYC să fie reglementat eficient pentru a asigura utilizarea în siguranță a serviciilor și produselor financiare”, a spus Vladimir Munteanu. „O provocare în acest sens este prevenirea utilizării noilor tehnologii în infracțiuni de spălare a banilor, dar și de finanțare a terorismului”, susține prim-viceguvernatorul BNM.

Reglementarea cerințelor de cunoaștere a clienților la distanță a fost inițiată in Republica Moldova odată cu intrarea în vigoare a Legii nr.308/2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Un amendament legislativ, votat în prima lectură la sfârșitul anului 2022 în Parlamentul Republicii Moldova prevede utilizarea tehnologiilor noi în procesul de identificare sau de verificare a identității clienților.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Prim-viceguvernatorul BNM susține că proiectul aduce îmbunătățiri considerabile legislației referitoare la combaterea spălării banilor și soluționează mai multe neclarități. Cât privește stabilirea relațiilor de afaceri la distanță, aceasta nu constituie o practică uzuală în activitatea entităților supravegheate de către BNM, potrivit prim-viceguvernatorului.

BNM va elabora, prin procedură de consultări publice, instrucțiuni pentru punerea în aplicare a procedurii de identificare a clienților prin mijloace electronice (soluție de e-KYC), ca parte a procesului de aplicare a măsurilor de precauție de către bănci față de clienții săi, a mai afirmat Vladimir Munteanu.

„Banca Națională va lucra îndeaproape cu sectorul financiar pentru a asigura o tranziție fără probleme de la cerințele legale la implementarea practică”, a declarat Vladimir Munteanu.

#sectorul financiar #Prim-viceguvernator #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.