Vladimir Munteanu, prim-viceguvernator BNM: Banca Națională va lucra îndeaproape cu sectorul financiar

Prim-viceguvernatorul BNM, Vladimir Munteanu, a participat la evenimentul cu genericul „Împărtășirea celor mai bune practici în domeniul e-KYC din regiune și țările UE”, organizat de European Business Association (EBA) pentru profesioniștii din domeniul financiar-bancar.

Reuniunea a avut loc în contextul promovării în Republica Moldova a unor modificări legislative cu privire la facilitarea interacțiunii la distanță a entităților financiare cu clienții, utilizând mijloacele electronice și a adunat 140 de persoane.

„E-KYC, sau electronic-Know Your Customer, permite o modalitate eficientă de a verifica identitatea unui client prin mijloace digitale, ceea ce facilitează accesul clienților la serviciile financiare. Cu toate acestea, ca și în cazul oricărei noi tehnologii, există riscuri potențiale și preocupări care trebuie abordate. Acesta este motivul pentru care este esențial ca e-KYC să fie reglementat eficient pentru a asigura utilizarea în siguranță a serviciilor și produselor financiare”, a spus Vladimir Munteanu. „O provocare în acest sens este prevenirea utilizării noilor tehnologii în infracțiuni de spălare a banilor, dar și de finanțare a terorismului”, susține prim-viceguvernatorul BNM.

Reglementarea cerințelor de cunoaștere a clienților la distanță a fost inițiată in Republica Moldova odată cu intrarea în vigoare a Legii nr.308/2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Un amendament legislativ, votat în prima lectură la sfârșitul anului 2022 în Parlamentul Republicii Moldova prevede utilizarea tehnologiilor noi în procesul de identificare sau de verificare a identității clienților.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Prim-viceguvernatorul BNM susține că proiectul aduce îmbunătățiri considerabile legislației referitoare la combaterea spălării banilor și soluționează mai multe neclarități. Cât privește stabilirea relațiilor de afaceri la distanță, aceasta nu constituie o practică uzuală în activitatea entităților supravegheate de către BNM, potrivit prim-viceguvernatorului.

BNM va elabora, prin procedură de consultări publice, instrucțiuni pentru punerea în aplicare a procedurii de identificare a clienților prin mijloace electronice (soluție de e-KYC), ca parte a procesului de aplicare a măsurilor de precauție de către bănci față de clienții săi, a mai afirmat Vladimir Munteanu.

„Banca Națională va lucra îndeaproape cu sectorul financiar pentru a asigura o tranziție fără probleme de la cerințele legale la implementarea practică”, a declarat Vladimir Munteanu.

#sectorul financiar #Prim-viceguvernator #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deficitul bugetului federal al Rusia a continuat să se adâncească în primele cinci luni ale anului 2026, ajungând la 6 trilioane de ruble, echivalentul a aproximativ 66 de miliarde de euro. Potrivit datelor preliminare publicate de Ministerul rus al Finanțelor, deficitul reprezintă 2,6% din PIB-ul țării.

Nivelul deficitului este de două ori mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut și depășește cu aproximativ 60% ținta anuală stabilită de autorități. Pentru întreg anul 2026, guvernul rus a prevăzut un deficit de 3,79 trilioane de ruble, adică aproximativ 42 de miliarde de euro.

Ministrul rus al Finanțelor, Anton Siluanov, a admis recent că deficitul bugetar va fi mai mare decât s-a estimat inițial, însă a susținut că acest lucru nu va necesita o creștere semnificativă a împrumuturilor interne.

Datele oficiale arată că veniturile care nu provin din petrol și gaze au crescut cu 12,4%, până la 11,8 trilioane de ruble (circa 130 de miliarde de euro). Totuși, veniturile totale ale bugetului au avansat cu doar 0,3%, până la 14,8 trilioane de ruble (aproximativ 163 de miliarde de euro), din cauza prăbușirii cu aproape 30% a încasărilor din sectorul petrolier și gazier.

În același timp, cheltuielile statului au crescut cu 17%, ajungând la 20,8 trilioane de ruble, echivalentul a aproape 229 de miliarde de euro. Acestea reprezintă deja 47,2% din totalul cheltuielilor planificate pentru întreg anul.

Ministerul Finanțelor de la Moscova estimase inițial o majorare anuală a cheltuielilor de doar 2,7%, însă ritmul actual sugerează o depășire semnificativă a planului bugetar.

Totodată, Anton Siluanov a lăsat să se înțeleagă că obiectivul de eliminare a deficitului primar al bugetului federal a fost amânat din nou și nu va putea fi atins înainte de anul 2029.

La rândul său, viceguvernatorul Banca Centrală a Rusiei, Alexei Zabotkin, a avertizat că întârzierea echilibrării finanțelor publice ar putea influența politica monetară și nivelul dobânzilor.

Anul trecut, deficitul bugetar al Rusiei a ajuns la 5,7 trilioane de ruble (aproximativ 63 de miliarde de euro), de aproape cinci ori peste nivelul prevăzut inițial și cel mai ridicat raportat la PIB de la pandemia din 2020.

Potrivit presei ruse, Ministerul Finanțelor intenționează să modifice parametrii bugetului federal pentru 2026 fără dezbateri publice ample în Parlament, pe fondul presiunilor crescânde asupra finanțelor statului generate de cheltuielile în creștere și de diminuarea veniturilor din exporturile energetice.