Vladimir Putin, la Volgograd cu ”valiza nucleară”

04 Feb. 2023, 05:05
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Feb. 2023, 05:05 // Actual //  bani.md

Preşedintele rus Vladimir Putin şi-a luat cu el „valiza nucleară” joi, la Volgograd, în sud-vestul ţării, unde a participat la ceremoniile ocazionate de împlinirea a 80 de ani de la victoria armatei sovietice asupra forţelor naziste în bătălia de la Stalingrad, relatează publicaţia britanică The Mirror şi agenţia ucraineană de presă Unian.

Cei doi agenţi de securitate care l-au însoţit la ceremonia depunerii de flori la monumentul consacrat soldaţilor sovietici căzuţi în cursul bătăliei de la Stalingrad au fost văzuţi şi fotografiaţi cu două valize negre în mâini. Se presupune că unul ducea aşa-numita „valiză nucleară”, iar cel de-al doilea, valiza cu un presupus scut pliabil pentru intervenţie în cazul unui posibil atac armat împotriva preşedintelui rus.

La Volgograd, Putin a fost văzut în limuzina sa blindată Aurus, într-un convoi format din 25 de vehicule, inclusiv o ambulanţă, şi sub o pază strictă.

Lunetişti au fost postaţi pentru a-l proteja pe preşedinte, iar guvernatorul local Andrei Bocearov a fost forţat să intre în carantină timp de nouă zile înainte de a se apropia de Putin.

Localnicii au primit ordin să îşi ia liber de la serviciu pentru fi ţinuţi departe de străzi, cu excepţia câtorva rezidenţi aleşi – care au trebuit de asemenea să treacă prin mai multe zile de carantină şi cărora li s-a interzis să se apropie de Putin.

Politicianul de opoziţie Boris Vişnevski l-a acuzat pe Putin că a folosit ceremoniile prilejuite de această dată istorică pentru a ţine un „discurs propagandistic” legat de războiul său din Ucraina, care a dus deja la moartea a mii de cetăţeni ruşi, potrivit The Mirror.

Potrivit lui Vişinevski, mesajul lui Putin a fost că „operaţiunea militară specială (formularea pe care o foloseşte pentru războiul declanşat de el împotriva Ucrainei – n.r.) ar trebui să fie asimilată Marelui Război pentru Apărarea Patriei (Al Doilea Război Mondial – n.r)” şi că „Occidentul a fost mereu împotriva noastră, inamicul nostru, nu un aliat”. „Or, aceasta este o falsificare a istoriei”, a spus el.

Au existat relatări că autorităţile locale au curăţat oraşul înainte de vizita lui Putin, câinii fără stăpân au fost îndepărtaţi de pe străzi, iar casele dărăpănate au fost dărâmate, pentru ca preşedintele rus să nu vadă sărăcia în care trăiesc oamenii aici, conform tabloidului britanic.

Preşedintele rus a ameninţat în mod repetat că ar putea recurge la arma nucleară în cursul războiului pe care l-a declanşat împotriva Ucrainei, notează Unian.

Chiar şi în discursul de joi, liderul rus a afirmat că răspunsul Rusiei la livrările de tancuri moderne occidentale Ucrainei „nu se va limita la utilizarea de blindate”, făcând aluzie şi la puterea nucleară a ţării, cu care Moscova şi liderii săi s-au lăudat în mai multe rânduri, mai ales după ce conflictul din Ucraina s-a prelungit, comenta joi EFE.

În acelaşi timp, Putin a declarat în diferite ocazii, ultima oară la sfârşitul anului trecut, că Rusia ‘în niciun caz’ nu va fi prima care va recurge la armele nucleare, întrucât doctrina sa militară stipulează un astfel de atac doar sub formă de ripostă la un atac similar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.