Volatilitatea violentă a bitcoinului i-ar putea trimite pe investitori înapoi la aur. Ce spun experții

Volatilitatea violentă înregistrată de criptomonede i-ar putea împinge pe cei care investesc în bitcoin înapoi către investiţiile în aur, consideră preşedintele executiv al companiei miniere Evolution Mining.

Jake Klein consideră că bitcoin are un drum lung de parcurs până când demonsrează „longevitatea şi siguranţa” pe care aurul a oferit-o investitorilor în ultimii 70 de ani.

Piaţa criptomonedelor este inundată de sume mari de bani care vizează investiţii speculative, a declarat Jake Klein pentru televiziunea americană.

„Cred că volatilitatea din spaţiul crypto i-ar putea determina pe oameni să se întoarcă eventual înapoi la aur”.

Preţul aurului a scăzut săptămâna trecută, iar analiştii consideră că acesta ar putea continua să scadă. David Neuhauser, manager al unui fond de hedging, a declarat pentru CNBC că această evoluţie a preţului deschide „o oportunitate masivă de cumpărare” pentru investitori.

Cu toate acestea, Jake Klein consideră că cele două tipuri de active ar putea coexista în ochii investitorilor, fără ca bitcoin să reprezinte o ameninţare la adresa metalelor preţioase.

Entuziaştii criptomonedelor asociază bitcoinul cu aurul digital, care poate proteja investiţiile în faţa inflaţiei, întrucât se aşteaptă ca valoarea criptomonedei să meargă doar în sus pe termen lung.

Tyler Winklevoss, care a fondat fondul Winklevoss Capital Management şi exchange-ul de criptomonede Gemini, a declarat anul trecut că „bitcoin este aur 2.0” şi că va perturba piaţa aurului. Pentru context, gemenii Winklevoss au devenit cunoscuţi după ce l-au acuzat pe Mark Zuckerberg că a furat ideea platformei Facebook de la ei. Totodată, gemenii ar fi fost primii miliardari în bitcoin, câştigând acest statut în timpul raliului bitcoin din urmă cu 3-4 ani.

Alţi investitori din piaţa criptomonedelor consideră că bitcoin poate deveni următorul aur, aşa cum ethereum poate deveni următorul argint.

De cealaltă parte, alţi investitori cunoscuţi nu sunt de acord. Celebrul Ray Dalio deţine bitcoin, însă a declarat luna aceasta că ar alege aur dacă cineva i-ar pune o armă la tâmplă şi l-ar pune să aleagă între bitcoin şi aur.

Bitcoin a trecut de pragul de 48.000 de dolari în weekend, pentru prima dată din luna mai, însă joi dimineaţă datele CoinDesk arătau că se tranzacţionează în jurul valorii de 44.000 de doari.

Creşterea de la finalul săptămânii trecute a venit după o serie de vânzări masive care s-au înregistrat în piaţă în perioada iunie-iulie. Acele vânzări au trimis preţul sub pragul de 30.000 de dolari într-un timp foarte scurt.

Pe de altă parte, preţul aurului a fluctuat de la 1.900 de dolari în ianuarie la 1.700 de dolari în luna martie. În iunie, preţul a urcat din nou la 1.900 de dolari, înainte de a ajunge la 1.700 de dolari în luna august.

#investitori #aur #criptomonede #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a stârnit reacții ironice după ce a comparat confortul trenului modernizat care circulă spre Iași cu cel al trenurilor de mare viteză din Japonia.

Invitat la emisiunea „Puterea a patra” de la N4, oficialul a declarat că experiența de călătorie nu ar fi cu mult diferită. „Trenul care circulă astăzi la Iași este un tren nou modernizat. Am circulat la Tokyo — confortul din trenul care merge la Iași nu este diferit față de cel care circulă în Tokyo cu viteza de 350 km la oră”, a afirmat Bolea.

Declarația vine însă pe fundalul unei realități mult mai puțin futuriste. Potrivit raportului TEN-T 2023–2025, calea ferată din Republica Moldova se află într-o stare critică: întreaga rețea de bază este clasificată ca fiind în stare proastă, iar aproape 45% din rețeaua extinsă este foarte degradată.

În prezent, trenurile din Moldova circulă cu aproximativ 48% din viteza pentru care a fost proiectată infrastructura, iar vitezele maxime nu depășesc 80 km/h — departe de standardele trenurilor de mare viteză invocate de ministru.

Rețeaua feroviară operațională are 1.232 km de linii principale, toate neelectrificate, cu linie simplă și ecartament larg de 1.520 mm, incompatibil cu standardul european. Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS) lipsește complet, iar progrese reale de modernizare nu au fost înregistrate în ultimii ani, arată raportul.

În aceste condiții, comparația făcută de ministru a fost primită cu sprâncene ridicate în mediul public, unde diferența dintre vitezele de 80 km/h din Moldova și 350 km/h din Japonia rămâne, cel puțin deocamdată, mai mare decât distanța Chișinău–Tokyo.