Volatilitatea violentă a bitcoinului i-ar putea trimite pe investitori înapoi la aur. Ce spun experții

Volatilitatea violentă înregistrată de criptomonede i-ar putea împinge pe cei care investesc în bitcoin înapoi către investiţiile în aur, consideră preşedintele executiv al companiei miniere Evolution Mining.

Jake Klein consideră că bitcoin are un drum lung de parcurs până când demonsrează „longevitatea şi siguranţa” pe care aurul a oferit-o investitorilor în ultimii 70 de ani.

Piaţa criptomonedelor este inundată de sume mari de bani care vizează investiţii speculative, a declarat Jake Klein pentru televiziunea americană.

„Cred că volatilitatea din spaţiul crypto i-ar putea determina pe oameni să se întoarcă eventual înapoi la aur”.

Preţul aurului a scăzut săptămâna trecută, iar analiştii consideră că acesta ar putea continua să scadă. David Neuhauser, manager al unui fond de hedging, a declarat pentru CNBC că această evoluţie a preţului deschide „o oportunitate masivă de cumpărare” pentru investitori.

Cu toate acestea, Jake Klein consideră că cele două tipuri de active ar putea coexista în ochii investitorilor, fără ca bitcoin să reprezinte o ameninţare la adresa metalelor preţioase.

Entuziaştii criptomonedelor asociază bitcoinul cu aurul digital, care poate proteja investiţiile în faţa inflaţiei, întrucât se aşteaptă ca valoarea criptomonedei să meargă doar în sus pe termen lung.

Tyler Winklevoss, care a fondat fondul Winklevoss Capital Management şi exchange-ul de criptomonede Gemini, a declarat anul trecut că „bitcoin este aur 2.0” şi că va perturba piaţa aurului. Pentru context, gemenii Winklevoss au devenit cunoscuţi după ce l-au acuzat pe Mark Zuckerberg că a furat ideea platformei Facebook de la ei. Totodată, gemenii ar fi fost primii miliardari în bitcoin, câştigând acest statut în timpul raliului bitcoin din urmă cu 3-4 ani.

Alţi investitori din piaţa criptomonedelor consideră că bitcoin poate deveni următorul aur, aşa cum ethereum poate deveni următorul argint.

De cealaltă parte, alţi investitori cunoscuţi nu sunt de acord. Celebrul Ray Dalio deţine bitcoin, însă a declarat luna aceasta că ar alege aur dacă cineva i-ar pune o armă la tâmplă şi l-ar pune să aleagă între bitcoin şi aur.

Bitcoin a trecut de pragul de 48.000 de dolari în weekend, pentru prima dată din luna mai, însă joi dimineaţă datele CoinDesk arătau că se tranzacţionează în jurul valorii de 44.000 de doari.

Creşterea de la finalul săptămânii trecute a venit după o serie de vânzări masive care s-au înregistrat în piaţă în perioada iunie-iulie. Acele vânzări au trimis preţul sub pragul de 30.000 de dolari într-un timp foarte scurt.

Pe de altă parte, preţul aurului a fluctuat de la 1.900 de dolari în ianuarie la 1.700 de dolari în luna martie. În iunie, preţul a urcat din nou la 1.900 de dolari, înainte de a ajunge la 1.700 de dolari în luna august.

#investitori #aur #criptomonede #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul recunoaște negru pe alb, într-un document oficial, că datoria publică a Republicii Moldova este extrem de vulnerabilă la șocuri valutare și la dobânzi, iar un singur scenariu negativ poate arunca indicatorii peste limitele „de siguranță” asumate public

Potrivit Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2026–2028)”, care va fi aprobat în ședința de guvernului, peste 62% din datoria de stat este denominată în valută, iar mai mult de jumătate din întreg portofoliul este expus la euro și dolar. Ministerul Finanțelor admite că o depreciere severă a leului ar lovi direct în buget, majorând automat datoria exprimată în lei și costurile de deservire, fără nicio decizie politică suplimentară.

Un alt detaliu alarmant este că aproape o treime din datoria totală ajunge la scadență într-un singur an, iar la datoria internă situația este mult mai gravă, peste 70% trebuie refinanțată anual. Asta înseamnă că statul trăiește permanent „din rostogolire”, dependent de bunăvoința pieței și de apetitul investitorilor pentru titluri pe termen scurt.

Documentul mai arată că 56,8% din datoria statului are dobândă variabilă, iar 59% din datorie va fi refixată la dobânzi noi în decurs de un an. Cu alte cuvinte, orice creștere a ratelor pe piață se transferă aproape instantaneu în cheltuieli bugetare mai mari – exact într-o perioadă cu deficite de peste 5% din PIB.

Ministerul Finanțelor mai recunoaște o dependență critică faptului că 90% din datoria externă este deținută de creditori multilaterali, iar finanțarea bugetului se bazează masiv pe împrumuturi de la UE, FMI și băncile internaționale. Fără acest sprijin extern, documentul avertizează explicit că apare riscul insuficienței surselor pentru acoperirea cheltuielilor deja angajate.

În privința datoriei interne, aproape 99% din finanțarea internă va veni din emisiuni de valori mobiliare de stat, într-o piață unde sectorul bancar rămâne principalul cumpărător. Ministerul admite că, capacitatea pieței interne de a absorbi volume tot mai mari de VMS este limitată, iar orice șoc economic poate bloca finanțarea deficitului.

Concluzia implicită a documentului este că datoria este „sustenabilă” doar atâta timp cât nu se întâmplă nimic rău, nici depreciere valutară majoră, nici dobânzi mai mari, nici retragerea sprijinului extern. În caz contrar, chiar Ministerul Finanțelor avertizează că indicatorii pot scăpa rapid de sub control, împingând datoria mult peste limitele asumate public.