Volkswagen va câștiga sute de milioane de euro din revânzarea unei mari cantități de gaze naturale cumpărată în 2020

Grupul german Volkswagen AG urmează să câştige mai multe sute de milioane de euro pe urma revânzării pe piaţă a unei mari cantităţi de gaze naturale pe care a cumpărat-o în 2020 la preţuri mici, informează Bloomberg.

Potrivit unor documente interne, cel mai mare producător european de automobile a decis să vândă contractele pe care le deţine pentru o cantitate de 2,6 Terawaţi-oră de gaze naturale. O astfel de cantitate este suficientă pentru a acoperi consumul a 200.000 de case timp de un an. Pe baza preţului actual, Volkswagen ar putea primi aproximativ 400 de milioane de euro pentru această cantitate de gaze.

Volkswagen a cumpărat gazele naturale în avans, o practică cunoscută sub denumirea de hedging, folosită pentru protejarea împotriva volatilităţii preţurilor, de la furnizorul Wingas GmbH în anul 2020, când preţul pe piaţă era de aproximativ 30 de euro pentru un Megawat-oră.

Constructorul de automobile intenţiona să utilizeze gazele naturale în 2023 la cele două centrale electrice pe care le deţine la Wolfsburg, în cadrul unui proces de renunţare la cărbune. Însă explozia preţului gazelor, combinată cu presiunile economice şi politice, au determinat VW să revândă gazele şi să continue să folosească cărbune pentru producţia de electricitate, susţin sursele citate de Bloomberg.

În prezent, cotaţiile futures la gaze pe platforma Trading Hub Europe evoluează în jurul a 200 de euro pentru un Megawat-oră. Suma finală încasată de VW va depinde de cât de mult se vor modifica preţurile pe piaţă deoarece gazele vor fi vândute treptat pe parcursul mai multor săptămâni.

Această tranzacţie este doar un exemplu al impactului crizei energetice asupra companiilor de pe continentul european. Guvernul german a cerut industriilor cu un consum intensiv de energie să conserve gazele naturale şi să se asigure că au rezerve suficiente pentru la iarnă în timp ce companiile de utilităţi folosesc cărbunele pentru a produce electricitate.

Aceste evoluţii afectează calculele economice pentru active precum cele două centrale pe cărbune pe care Volkswagen le are în apropiere de cartierul său general de la Wolfsburg, nordul Germaniei. Cele două centrale, care furnizează electricitate şi agent termic pentru principala uzină a VW dar şi pentru oraşul Wolfsburg, erau programate să facă trecerea de la cărbune la gaze naturale. Această tranziţie a trebuit să fie amânată din cauza crizei energetice.

#Volkswagen #gaz #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șapte petroliere cu țiței non-rusesc au fost contractate de compania petrolieră slovacă Slovnaft, parte a grupului ungar MOL Group, pentru a asigura aprovizionarea rafinăriei din Bratislava după oprirea livrărilor de petrol rusesc prin conducta „Druzhba”.

Anunțul a fost făcut de directorul general al Slovnaft, Gabriel Szabo, care a precizat că încărcăturile provin din Arabia Saudită, Kazahstan, Norvegia și Libia. Petrolul va fi livrat în portul croat Omišalj și transportat ulterior prin conducta „Adria”, în baza unui contract încheiat cu operatorul croat JANAF.

Decizia vine după ce Ucraina a oprit, la 27 ianuarie, tranzitul petrolului rusesc prin conducta „Druzhba”, invocând avarii provocate de atacuri rusești. În urma întreruperii, rafinăriile grupului MOL din Ungaria și Slovacia – ultimele din Uniunea Europeană care mai primeau țiței rusesc prin această rută și beneficiau de derogare de la embargoul european – s-au confruntat cu dificultăți majore de aprovizionare.

Potrivit conducerii Slovnaft, livrările alternative vor permite reluarea activității la capacitate maximă a rafinăriei din Bratislava începând cu luna aprilie. Până atunci, instalația va funcționa la capacitate redusă, folosind petrol din rezervele strategice ale Slovaciei. Guvernul slovac a aprobat deja un împrumut de 250.000 de tone din rezerva de stat pentru a menține operațiunile în următoarea perioadă.

Situația a generat tensiuni politice. Premierul ungar Viktor Orban a acuzat Ucraina de „șantaj”, susținând că oprirea fluxurilor obligă Ungaria să recurgă la rezervele strategice. La rândul său, premierul slovac Robert Fico a declarat că, dacă blocajul are motive politice, acesta ar putea afecta sprijinul Bratislavei pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

Autoritățile de la Kiev resping acuzațiile. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean a afirmat că întreruperea a fost cauzată de un atac cu drone rusești asupra infrastructurii și a subliniat că Ucraina rămâne „un stat de tranzit de încredere”.

În paralel, Ungaria și Slovacia au solicitat Comisiei Europene să analizeze posibilitatea utilizării unei rute maritime alternative pentru achiziția de petrol rusesc, în cazul în care livrările prin conducte nu pot fi reluate. Ministerul Economiei din Croația a transmis însă că sistemul său de conducte poate transporta volume suplimentare doar dacă petrolul nu este de origine rusă.

Slovnaft exportă carburanți în mai multe state vecine, inclusiv Cehia, Ungaria și Ucraina, iar reducerea temporară a exporturilor este una dintre măsurile luate pentru a proteja piața internă în contextul crizei de aprovizionare.