Wonder of the Seas, cel mai mare vas de croazieră din lume, e aproape de lansare. Oraș plutitor, construit în 2 ani

„Wonder of the Seas”, cel mai nou și mai mare vas de croazieră din lume, a cărui construcție a durat doi ani, a părăsit vineri seara șantierul din portul francez Saint Nazaire, îndreptându-se către Marsilia, unde va avea parte de finisajele finale, relatează Euronews.

Cu o lungime impresionantă, de 362 de metri, o lățime de 64 de metri și o greutate de 236.857 de tone, „Wonder of the Seas” se pregătește de lansarea primei curse. La începutul lunii martie anul viitor, își va începe croazierele având ca punct de pornire portul Everglades din Florida.

Vasul, aparține companiei Royal Caribbean și este un adevărat oraș plutitor construit la Chantiers de l’Atlantique. Este din clasa Oasis – în lume mai există doar patru alte nave de croazieră din această clasă – și are la bord 20 de restaurante și 11 baruri care deservesc până la 6.988 de pasageri, pe 18 punți. Vasul are 2.867 de cabine și va avea un echipaj de 2.300 de membri.

Wonder of the Seas are opt zone de agrement, inclusiv promenadă, centru spa și de fitness, magazine de lux. Printre facilitățile pentru pasageri se mai numără un perete de escaladă, un carusel și o tiroliană. Una dintre zonele de la bordul Wonder of the Seas, botezată Central Park, va fi practic primul parc viu de pe mare, care va găzdui peste 20.000 de plante.

Construcția navei de croazieră a început în aprilie 2019. Inițial, urma să fie gata în 2021, dar lucrările au fost întârziate de pandemie.

#vas #vas de croaziera #cel mai mare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.