Zelenski, despre planul Rusiei de a înlocui conducerea pro Vest a Moldovei: Maia Sandu nu mi-a cerut niciodată ajutorul

Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat într-un interviu că planul Rusiei de a înlocui conducerea prooccidentală a Moldovei – descoperit de serviciile de informaţii ucrainene – a fost confirmat după aceea şi de ţările europene şi se leagă de dorinţa Moscovei de a avea sub control aeroportul din Chişinău pentru a putea transporta soldaţi şi echipamente ca să deschidă un nou front în Ucraina dinspre Transnistria.

Rusia are staţionaţi în Transnistria aproape 2.000 de oameni şi există suspiciunea că ar vrea să deschidă de pe teritoriul Moldovei un nou front către Ucraina. Preşedintele ucrainean a fost întrebat într-un interviu pentru „La Repubblica” cum ar reacţiona dacă preşedinta Maia Sandu i s-ar adresa şi i-ar cere ajutorul.

Zelenski a reamintit că a primit informaţii de la serviciul său de spionaj că Rusia vrea să profite de faptul că Moldova nu este nici membră NATO, nici membră UE şi să înlocuiască conducerea prooccidentală a Moldovei. „Am transmis această informaţie preşedintei Maia Sandu. Ea a fost confirmată şi de ţările europene la scurt timp după aceea”, a arătat Zelenski.

El a explicat de ce ar fi interesaţi ruşii să preia controlul asupra Chişinăului – principalul interes îl reprezintă aeroportul.
„Ruşii plănuiesc toate acestea de mult timp. Cu toate acestea, Moldova şi Rusia nu au o frontieră de stat comună. Deci, cum ar trebui să-şi pună în aplicare planul (de a deschide dinspre Moldova un nou front în Ucraina – n.r.)? De unde ar urma să trimită acolo trupele şi echipamentul lor? Ruşii au nevoie de aeroporturi pentru asta. Dar acum există un singur aeroport în Moldova, în capitala Chişinău. Aşa că trebuie să folosească acest aeroport şi toate resursele Transnistriei”, a explicat Volodimir Zelenski.

El a mai spus că preşedinta Maia Sandu nu i-a cerut niciodată ajutorul, dar i-a mulţumit pentru informaţii. „Ea cunoaşte foarte bine situaţia noastră. Ucraina va fi întotdeauna gata să ajute Moldova”, a asigurat Volodimir Zelenski.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Zelenski #sandu #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.