Ziua Internațională a Berii: Câte halbe bea în medie un moldovean în fiecare an

Ziua internațională a berii este sărbătorită în 2024 vineri, 2 august. Creată în 2007 în California, sărbătoarea s-a răspândit în 80 de țări de pe 7 continente. Românii, mari amatori de bere, au ajuns recent pe primul loc în topul consumatorilor de alcool din Europa, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.

Sărbătorită în prima vineri a lunii august, Ziua internațională a berii are trei deziderate majore, dar și mai multe recomandări, de la „darul berii” până la îndemnul de a încerca o bere nouă, diferită de cele obișnuite.

Scopurile declarate ale Zilei Internaționale a Berii sunt:

întâlnirea cu prietenii pentru a vă bucura împreună de gustul berii

sărbătorirea celor care produc și servesc bere

unirea lumii sub steagul berii prin celebrarea berilor tuturor națiunilor în aceeași zi

Organizația Mondială a Sănătății susține că Moldova ocupă locul 11 din 51 de națiuni europene în ceea ce privește consumul de alcool – 24,7 g de alcool pur în fiecare zi. Acesta este echivalentul a 3,1 unități pe zi. În termeni reali, aceasta echivalează cu cineva care bea 1,0 pahare mari de vin pe zi sau 1,5 litri de bere lager de tărie medie.

Bărbații consumă 18,5 litri de alcool în fiecare an, în medie. În ceea ce privește berea, consumul se risică la 925 de halbe.

Femeile consumă 5,1 litri de alcool in fiecare an, in medie. În ceea ce privește vinul, consumul e de 340 de pahare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#consum #bere #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Impozitul pe bunurile imobiliare ar putea ajunge până la 1% din valoarea cadastrală din anul 2027, potrivit modificărilor incluse în proiectul Ministerului Finanțelor cu privire la simplificarea legislației fiscale și vamale.

Documentul propune introducerea unei cote minime de 0,05% și a unei cote maxime de 1% pentru bunurile imobiliare evaluate de instituțiile cadastrale. În acest interval, cota efectivă va fi stabilită de autoritățile publice locale.

Schimbarea urmează să fie aplicată în paralel cu actualizarea valorilor cadastrale și apropierea acestora de valoarea de piață. Astfel, valoarea finală a impozitului va depinde de doi factori: noua evaluare cadastrală a proprietății și cota aprobată de consiliul local.

De exemplu, pentru un imobil evaluat la un milion de lei, impozitul calculat înaintea eventualelor scutiri ar putea varia între 500 și 10.000 de lei anual. În cazul unei proprietăți evaluate la două milioane de lei, suma ar putea fi cuprinsă între 1.000 și 20.000 de lei, în funcție de cota stabilită de autoritatea locală.

Aceste calcule sunt însă orientative și reprezintă limitele matematice prevăzute de proiect. Ele nu înseamnă că toate primăriile vor aplica automat cota maximă de 1%.

Ministerul Finanțelor susține că modificarea este necesară în contextul aplicării valorilor cadastrale actualizate, apropiate de cele de piață. Potrivit notei de fundamentare, limitele propuse ar urma să le ofere autorităților locale mai multă flexibilitate la stabilirea cotelor.

Proiectul prevede și actualizarea pragurilor valorice în limita cărora proprietarii pot beneficia de scutiri de la plata impozitului imobiliar. Nota de fundamentare nu indică însă valoarea exactă a noilor scutiri și nici impactul estimat asupra facturilor achitate de proprietari.

Tot din 1 ianuarie 2027, regulile Codului fiscal cu privire la impozitul funciar și imobiliar ar urma să fie extinse asupra terenurilor agricole fără construcții, precum și asupra apartamentelor, caselor și terenurilor aferente din localitățile rurale.

Impactul financiar asupra bugetelor locale nu este cuantificat în document. Ministerul Finanțelor precizează că acesta va depinde de deciziile adoptate de fiecare autoritate publică locală.