Ziua Vinului cu “Show Must Go On” la Castel Mimi - vin nelimitat şi îndrăgita cântăreaţă Zinaida Julea

Se apropie Ziua Naţională a Vinului, ediţia XXIII, marcată în perioada 5-6 octombrie în Republica Moldova. Un eveniment special, în care întreaga țară va omagia vinul şi truda neobosită a vinificatorilor noştri.

Cei care îşi doresc să sărbătorească vinul departe de aglomeraţia urbană şi Piaţa Marii Adunări Naţionale, sunt invitaţi pe data de 5 octombrie la Castel Mimi, aflat la doar 40 de km de Chişinău, unde va fi organizat tradiţionalul eveniment “Show Must Go On”. Pe lângă vinul tânăr pe care vinăria îl va turna în pahare din sticlă, în cantităţi nelimitate, oaspeţii vor fi ademeniţi cu plăcinte tradiţionale şi miros de grătare încinse, delicii din carne gătite în prezenţa vizitatorilor de bucătari pricepuți.

Şi ce fel de sărbătoare ar fi fără muzică?! Pe toată durata evenimentului oaspeţii se vor bucura de muzică live interpretată de Felicia Dunaf cu DUNAFF BAND, care vor binedispune publicul cu hituri locale şi internaţionale. Ansamblul “Dorurele”, Maria Iliuţ şi “Crenguţă de Iederă” vin să facă spectacol folcloric, iar surpriza zilei este îndrăgita cântăreaţă de muzică populară, Zinaida Julea, care va susţine un recital. Din programul artistic nu va lipsi arhicunoscuta piesă “E sărbătoare şi răsună muzica”.

Pentru a celebra strugurii roditori și vinul moldovenesc din soiuri autohtone, pe teritoriul Castelului Mimi, una dintre cele mai frumoase 15 vinării din lume, va fi jucată o horă imensă. Toți oaspeții, de la mic la mare, se vor prinde în această horă, alături de Ansamblul de dansuri populare „Strămoșeasca”.

Petrecăreţii sunt îndemnaţi să vină la Castel Mimi cu Trenul Vinului, pentru a se distra pe cinste şi a renunţa la automobilele proprii în favoarea transportului ecologic. La coborâre, călătorii vor fi întâmpinaţi festiv cu dansuri populare, pâine şi sare de către Ansamblul “Strămoşeasca”.

“Show Must Go On” se va încheia după ora 20:00 cu ritmuri muzicale mixate de DJ, timp în care părinţii şi copiii vor putea coace bezele la foc deschis – un moment perfect pentru a încheia o zi de neuitat.

Pentru mai multe detalii despre programul Zilei Naţionale a Vinului la Castel Mimi accesaţi castelmimi.md.

#Castel Mimi #ziua vinului #program

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.