10 LEI// Otilia Cotruță, director executiv al grupului de presă Realitatea: În această poziție mă simt cel mai incomod

În cadrul uneia dintre emisiunile 10 LEI am avut un invitat mai special, și anume – Otilia Cotruță, director executiv al grupului de presă Realitatea. În timpul discuției am încercat să aflăm mai multe detalii despre cariera Otiliei, cât și despre viața privată. Așadar, dacă v-am trezit interesul nu ezitați să urmăriți interviul integral.

Otilia Cotruță – director executiv al grupului de presă Realitatea

Otilia Cotruța este director executiv al Grupului de presă Realitatea din octombrie 2021. Numirea ei a adus după sine noi schimbări și noutăți, cum ar fi lansarea site-urilor de știri în limba rusă – rupor.md și în limba engleză moldovalive.md. De asemenea, din spusele Otiliei, urmează și alte noutăți despre care vom afla în curând.

„Unul dintre planurile de dezvoltare pentru grupul de presă Realitatea ține de lansarea componentei unei agenții de comunicare, care există și acum, dar nu a fost delimitată. În prezent, se dezvoltă și se prestează servicii de comunicare, de la crearea de strategie de comunicare pentru instituții publice, instituții private, persoane cu funcții de răspundere sau, pur și simplu, cineva care dorește să-și construiască o imagine puternică. Ceea ce oferă astăzi Realitatea este pachetul complex de comunicare.”

Fiind specialist în comunicare, Otilia Cotruța construiește strategii de comunicare și consultă pe filiera PR-ului companii și organizații de diferite niveluri și coordonează proiectele în cadrul grupului de presă Realitatea. De asemenea, pe lângă faptul că este carieristă, Otilia Cotruță mai are și rolul de mămică. Astfel, în fiecare zi, se confruntă cu provocarea de a-și gestiona timpul și sarcinile.

„Mi-aș dori să dezvolt mai mult partea de disciplină și organizare. Fără organizare și disciplină corectă pentru tine ca individ nu ai cum să conduci și să dezvolți. E o provocare a momentului.”

Primii pași în lumea PR-ului

Despre PR a aflat încă la Colegiul Național de Comerț al Academiei de Studii Economice a Moldovei (ASEM) și a îndrăgit domeniul. Astfel, a decis să-și urmeze studiile superioare la Universitatea de Stat din Moldova (USM), facultatea: Științe ale Comunicării. Astfel, având studii în contabilitate, în primii ani de facultate a publicat primele sale articole economice. Apoi, a devenit parte a grupului de presă Realitatea, acceptând propunerea de a prelua conducerea și coordonarea portalului de știri economice și de business – Bani.md.

„Am depus actele la facultatea Științe ale Comunicării la USM, dorindu-mi să fiu înmatriculată la buget. Credeam că într-un final voi deveni purtător de cuvânt și voi reprezenta imaginea unei instituții. Pe parcursul anilor de studii am avut lectori practicieni care mi-au devenit prieteni sau, cum îmi place mie să spun, mi-au devenit mentori. Ei au reușit s-mi arate cea mai frumoasă parte a PR-ului.”

„În poziția de director executiv mă simt cel mai incomod”

Chiar dacă a avut și o pauză, a revenit „în familie” și a fost promovată până la funcția de director executiv. În această poziție, zice ea, se simte cel mai incomod dintre toate pe care le-a avut.

„În poziția de director executiv mă simt cel mai incomod. Uneori, aș prefera să mă ascund ca struțul, cu capul în nisip. În momentul în care nu se reușește, tu ești cel care își asumă responsabilitatea pentru întreaga echipă.”

Chiar dacă activează în domeniul jurnalismului și comunicării, este o persoană mai retrasă, și nu-i place să vorbească despre propria persoană. Din acest motiv, cea mai mare provocare pe care a avut-o, din momentul în care este în funcția de director executiv, a fost scrierea comunicatului de presă despre numirea ei în această funcție și redactarea lui.

„Pot să comunic despre oricine, orice, oricum, dacă coincide cu gândirea și filosofia mea. Despre mine să vorbesc, doar la etapa de confesiuni cu soțul balcon, atât.”

#Otilia Cotruta #grup de presa #director executiv #10 lei #Realitatea #interviu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.