2% din impozitul pe venit. Câți bani au donat moldovenii și pentru ce

27 Sept. 2021, 15:52
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
27 Sept. 2021, 15:52 // Actual //  bani.md

Anul curent este al cincilea în care persoanele fizice plătitoare de impozite din Republica Moldova au avut dreptul de a redirecționa 2% din impozitul lor pe venit către o organizație necomercială sau o entitate religioasă.

”Anual se constată o dinamică pozitivă atât la numărul beneficiarilor desemnării procentuale, cât și la numărul contribuabililor care efectuează desemnarea procentuală, precum și suma desemnărilor procentuale. Astfel, în anul 2020 numărul beneficiarilor desemnării procentuale era de 534 de beneficiari, iar în anul 2021 numărul acestora este de 665. Cât privește numărul contribuabililor care au efectuat desemnarea procentuală, în anul 2020 au fost circa 26 776 de contribuabili, iar în anul 2021 – 34 805 de contribuabili”, arată datele Serviciului Fiscal de Stat.

29 336 contribuabili au efectuat desemnarea procentuală în adresa asociațiilor obștești în sumă totală de 8.470.140 lei, iar alții 5439 contribuabili – în adresa entităților religioase, în sumă totală de 1.268.830 lei.

Din numărul total al contribuabililor care au efectuat desemnarea procentuală, 15928 sunt femei, iar 18877 – bărbați. După vârstă, ponderea cea mai mare a contribuabililor care au efectuat desemnarea procentuală sunt din categoria 31-50 ani (19 344 contribuabili), fiind urmați de cei cu vârstele cuprinse între 51-70 ani (9386 contribuabili) și 18-30 de ani (5749 contribuabili). Alți 326 de contribuabili au vârsta de 70 ani și mai mult.

22 Oct. 2026, 09:59
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Oct. 2026, 09:59 // Actual //  Ursu Victor

Prețurile petrolului ar putea rămâne la niveluri ridicate mult mai mult decât anticipau investitorii și alimentează un nou val de presiuni inflaționiste asupra economiei mondiale. Contractele futures pentru livrările din 2027 s-au scumpit în ultimele săptămâni, iar analiștii avertizează că efectele războiului cu Iranul asupra pieței energetice riscă să se prelungească și anul viitor și afectează costurile de transport, producție și dobânzile, relatează Axios.

Potrivit datelor de piață analizate de publicația americană, contractele futures pentru petrol cu livrare în ianuarie 2027 au crescut cu 17% de la începutul lunii septembrie, depășind pragul de 97 de dolari pentru un baril. Este cel mai ridicat nivel înregistrat de aceste contracte de la izbucnirea războiului cu Iranul.

Scumpirile sunt vizibile și pentru celelalte perioade de livrare. Contractele pentru iunie 2027 au avansat cu 18%, până la 88 de dolari pe baril, în timp ce cele pentru decembrie au crescut cu 13%, ajungând la aproximativ 81 de dolari. Deși piețele continuă să anticipeze o anumită ieftinire a petrolului pe parcursul anului viitor, reducerea așteptată este mult mai modestă decât estimările de acum câteva săptămâni.

Schimbarea de perspectivă vine după ce, la sfârșitul verii, investitorii mizau pe diminuarea tensiunilor cu Iranul și pe reluarea livrărilor de petrol din Orientul Mijlociu. Aceste speranțe au fost însă înlocuite de temeri privind persistența riscurilor geopolitice și costurile ridicate ale transportului maritim.

Un factor suplimentar de vulnerabilitate îl reprezintă diminuarea rezervelor de petrol. Stocurile au contribuit inițial la amortizarea șocului provocat de întreruperea livrărilor din Orientul Mijlociu, însă o parte importantă a acestora a fost consumată de la începutul conflictului. În consecință, economia mondială devine mai expusă unui eventual nou salt al cotațiilor.

Situația complică inclusiv calculele băncilor centrale. În mod tradițional, instituțiile monetare au tratat scumpirile energiei drept șocuri temporare, evitând să reacționeze excesiv prin majorarea dobânzilor. Persistența prețurilor ridicate riscă însă să transforme aceste creșteri într-o sursă de inflație de durată, cu efecte asupra consumului, investițiilor și ritmului de creștere economică.

Paradoxal, exporturile de petrol din Golful Persic au revenit chiar peste nivelurile anterioare războiului. Potrivit Wall Street Journal, care citează datele companiei Kpler, livrările au depășit 24 de milioane de barili pe zi în săptămâna încheiată la 18 octombrie, comparativ cu 23,3 milioane de barili înaintea conflictului.

Recuperarea a fost posibilă prin utilizarea unor rute alternative și prin transferarea petrolului între nave în afara Strâmtorii Ormuz. Aceste soluții presupun însă cheltuieli suplimentare și riscuri de securitate considerabile.

Christopher Haines, responsabil pentru piața mondială a petrolului în cadrul Energy Aspects, avertizează că posibilitățile de majorare a exporturilor din Orientul Mijlociu rămân limitate, chiar și cu mecanismele alternative de transport. În plus, restabilirea încrederii companiilor maritime și a asigurătorilor că navele nu vor fi atacate va fi extrem de dificilă.

Economistul Robin Brooks consideră că scumpirea petrolului este determinată într-o măsură importantă de creșterea costurilor de transport și de teama unor noi atacuri, nu doar de un deficit fizic de țiței. Potrivit estimărilor sale, exporturile din Golful Persic recuperaseră deja 91% din nivelul anterior războiului, iar prima de risc asociată conflictului adaugă cel puțin 20 de dolari la prețul unui baril.

În paralel, administrația președintelui american Donald Trump încearcă să reducă prețurile carburanților înaintea alegerilor legislative de la mijlocul mandatului. Una dintre măsurile recente vizează facilitarea accesului pe piață al unor volume suplimentare de motorină rusească. Efectele ar putea fi însă limitate, deoarece atacurile ucrainene asupra rafinăriilor din Rusia și sancțiunile care îngreunează reparațiile restrâng capacitatea Moscovei de a majora exporturile.