2026 vine cu șocuri și ajustări. Ce urmează pentru buzunarul moldovenilor?

03 Ian. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Ian. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anul 2026 vine cu schimbări economice și sociale în Republica Moldova, care vor afecta populația, mediul de afaceri și administrația publică. Este vorba de politici salariale și fiscale, până la energie, agricultură și piața muncii, autoritățile pregătesc schimbări cu impact major.

Astfel, de la 1 ianuarie 2026, vor fi eliminate compensațiile pentru energia electrică, sprijinul statului va fi acordat exclusiv pentru încălzire. Măsura marchează o schimbare de abordare în politicile de protecție socială, pe fondul presiunilor bugetare.

Tot de la începutul anului, cetățenii moldoveni vor beneficia de roaming gratuit în statele Uniunii Europene, în regim „Roam Like at Home”, pentru toți operatorii de telecomunicații.

Pe partea de venituri, salariul minim pe economie va fi majorat cu 15%, de la 5.000,5 lei la 6.300 de lei lunar, iar salariul mediu prognozat va crește de la 16.100 lei la 17.400 lei. Indemnizația unică la nașterea copilului va fi majorată cu 536 de lei, până la 21.886 de lei.

Pentru mediul de afaceri, va fi prelungit regimul de impozit zero pe profitul reinvestit pentru companiile cu o cifră de afaceri de până la 100 de milioane de lei și cel mult 249 de angajați, cu excluderea zonelor economice libere, parcurilor IT, companiilor financiare și altor categorii speciale.

În același timp, creditele pentru afaceri din cadrul programului 3.7.3 ar putea deveni mai scumpe. În perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2026, rata de bază va fi de 5,57% anual pentru împrumuturile în lei și de 1,59% pentru cele în valută.

Un element nou pentru 2026 vizează comerțul online internațional. Autoritățile pregătesc impozitarea coletelor comandate de pe platforme internaționale, măsură care va afecta direct importurile de mică valoare realizate de persoane fizice.

În agricultură, statul va schimba mecanismul de sprijin, iar datoriile la subvenții în sumā de 3,2 miliarde de lei urmează să fie convertite în obligațiuni de stat. Începând cu 2026, se va trece la subvenționarea în avans, fermierii urmând să primească o parte din sprijin înainte de realizarea investițiilor, nu doar post-factum, așa cum se întâmplă în prezent. Autoritățile mizează pe această măsură pentru a îmbunătăți lichiditatea în sector și a reduce blocajele financiare.

Pe segmentul energetic, există și un posibil semnal pozitiv. La sfârșitul lunii ianuarie 2026 ar putea fi aprobate tarife mai mici la gazele naturale, în funcție de evoluția prețurilor de achiziție și de deciziile de reglementare. O eventuală reducere ar putea diminua presiunea asupra gospodăriilor și companiilor, după mai mulți ani de volatilitate ridicată.

Tot în 2026, pragul de înregistrare ca plătitor de TVA va crește de la 1,2 milioane la 5,5 milioane de lei, iar pentru fermieri va fi simplificată rambursarea TVA, inclusiv cu luarea în calcul a impozitului funciar pentru anul 2025.

Totodată, vor intra în vigoare reguli noi privind taxa de evacuare a deșeurilor, iar statutul de freelancer va fi oficializat. Freelancerii se vor înregistra la Serviciul Fiscal de Stat și vor achita un impozit unic de 15% din venit, care va include toate contribuțiile obligatorii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

03 Ian. 2026, 11:41
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Ian. 2026, 11:41 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!