2026 vine cu șocuri și ajustări. Ce urmează pentru buzunarul moldovenilor?

Anul 2026 vine cu schimbări economice și sociale în Republica Moldova, care vor afecta populația, mediul de afaceri și administrația publică. Este vorba de politici salariale și fiscale, până la energie, agricultură și piața muncii, autoritățile pregătesc schimbări cu impact major.

Astfel, de la 1 ianuarie 2026, vor fi eliminate compensațiile pentru energia electrică, sprijinul statului va fi acordat exclusiv pentru încălzire. Măsura marchează o schimbare de abordare în politicile de protecție socială, pe fondul presiunilor bugetare.

Tot de la începutul anului, cetățenii moldoveni vor beneficia de roaming gratuit în statele Uniunii Europene, în regim „Roam Like at Home”, pentru toți operatorii de telecomunicații.

Pe partea de venituri, salariul minim pe economie va fi majorat cu 15%, de la 5.000,5 lei la 6.300 de lei lunar, iar salariul mediu prognozat va crește de la 16.100 lei la 17.400 lei. Indemnizația unică la nașterea copilului va fi majorată cu 536 de lei, până la 21.886 de lei.

Pentru mediul de afaceri, va fi prelungit regimul de impozit zero pe profitul reinvestit pentru companiile cu o cifră de afaceri de până la 100 de milioane de lei și cel mult 249 de angajați, cu excluderea zonelor economice libere, parcurilor IT, companiilor financiare și altor categorii speciale.

În același timp, creditele pentru afaceri din cadrul programului 3.7.3 ar putea deveni mai scumpe. În perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2026, rata de bază va fi de 5,57% anual pentru împrumuturile în lei și de 1,59% pentru cele în valută.

Un element nou pentru 2026 vizează comerțul online internațional. Autoritățile pregătesc impozitarea coletelor comandate de pe platforme internaționale, măsură care va afecta direct importurile de mică valoare realizate de persoane fizice.

În agricultură, statul va schimba mecanismul de sprijin, iar datoriile la subvenții în sumā de 3,2 miliarde de lei urmează să fie convertite în obligațiuni de stat. Începând cu 2026, se va trece la subvenționarea în avans, fermierii urmând să primească o parte din sprijin înainte de realizarea investițiilor, nu doar post-factum, așa cum se întâmplă în prezent. Autoritățile mizează pe această măsură pentru a îmbunătăți lichiditatea în sector și a reduce blocajele financiare.

Pe segmentul energetic, există și un posibil semnal pozitiv. La sfârșitul lunii ianuarie 2026 ar putea fi aprobate tarife mai mici la gazele naturale, în funcție de evoluția prețurilor de achiziție și de deciziile de reglementare. O eventuală reducere ar putea diminua presiunea asupra gospodăriilor și companiilor, după mai mulți ani de volatilitate ridicată.

Tot în 2026, pragul de înregistrare ca plătitor de TVA va crește de la 1,2 milioane la 5,5 milioane de lei, iar pentru fermieri va fi simplificată rambursarea TVA, inclusiv cu luarea în calcul a impozitului funciar pentru anul 2025.

Totodată, vor intra în vigoare reguli noi privind taxa de evacuare a deșeurilor, iar statutul de freelancer va fi oficializat. Freelancerii se vor înregistra la Serviciul Fiscal de Stat și vor achita un impozit unic de 15% din venit, care va include toate contribuțiile obligatorii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#taxe #buget #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.