2,2 miliarde lei „dispărute” din buget! Cine plătește prețul subexecutării cronice

Execuția bugetară din 2024 a înregistrat un deficit de 2,2 miliarde lei, continuând o tendință de neexecutare integrală a cheltuielilor începută în 2015, după criza bancară. Deși anumite economii sunt binevenite, în special datorită scăderii dobânzilor și creșterii veniturilor din contribuțiile sociale, reducerile din investiții și subvenții ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea creșterii economice, constată economistul VEaceslav Ioniță.

Pentru prima dată în ultimii 15 ani, cheltuielile statului au fost mai mici decât în anul precedent, cu o reducere de 650 milioane lei față de 2023. Această scădere nu este însă neapărat un semnal pozitiv, deoarece include tăieri importante în domenii strategice.

Unul dintre cele mai mari regrete ale execuției bugetare din 2024 este diminuarea investițiilor publice. Suma cheltuită a fost cu 300 de milioane lei mai mică decât planificarea inițială și, mai grav, sub nivelul din 2023. Aceasta poate afecta dezvoltarea infrastructurii și perspectivele economice pe termen lung.

Deși subvențiile au fost majorate cu 530 de milioane lei față de planificare, ele au fost totuși cu 300 de milioane lei mai mici decât în 2023. Această scădere afectează sectoarele dependente de sprijinul statului, în special agricultura și domeniile sociale.

Un aspect pozitiv al execuției bugetare din 2024 a fost economia de 800 de milioane lei la dobânzi, datorată scăderii inflației și a costului creditelor interne. Comparativ cu 2023, cheltuielile cu dobânzile au fost cu 1 miliard de lei mai mici.

În plus, creșterea veniturilor din contribuțiile sociale a permis guvernului să reducă transferurile către bugetul asigurărilor sociale cu 1,32 miliarde lei, fără a afecta plățile sociale.

Execuția bugetului de stat în 2024 reflectă un mix de economii necesare și reduceri problematice. Este esențial ca în 2025 să se rupă ciclul de neexecutare bugetară, astfel încât fondurile alocate să fie utilizate conform planificării, mai ales în investiții și subvenții, care sunt esențiale pentru dezvoltarea pe termen lung a Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#executie #deficit #buget

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu este doar un stat care aspiră la aderarea la UE, ci un test pentru Uniunea Europeană, susține directoarea Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării, Ana Revenco. Declarația a fost făcută în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0, organizat de Grupul Media Realitatea.

„Republica Moldova este testul cu turnesol al însăși Uniunii Europene, al capacității Uniunii Europene de a proteja democrațiile liberale într-un stat în care tentaculele Federației Ruse încă sunt adânc înfipte. Asta este miza, nu doar pentru noi”, a declarat Revenco.

Potrivit acesteia, succesul sau eșecul Republicii Moldova are implicații dincolo de granițele țării. „Dacă Moldova reușește, demonstrează că modelul merge, că societățile din zona gri pot să aleagă și pot ține această alegere. Dacă nu, atunci Rusia câștigă un argument și mai puternic… pe care îl va folosi în fiecare zi decenii”, a spus ea.

Ana Revenco a subliniat că responsabilitatea nu aparține doar autorităților, ci întregii societăți.

„Noi nu avem luxul să ne relaxăm, mai ales acum. Nu avem luxul să luăm pauză… pentru că principalii actori nu sunt politicienii și nu sunt instituțiile statului. Sunteți dumneavoastră – societatea civilă, antreprenori, jurnaliști, toți cei care construiesc ceva.”

Totodată, aceasta a transmis că efortul de construcție nu vine cu recunoaștere imediată. „Vor veni momente în care veți face lucruri mărețe… și nu veți primi laude. Și a doua zi veți începe de la capăt. Dar n-așteptați recunoștință. Ea nu va fi. Poate viitoarele generații.”

În final, fosta ministră de Interne a făcut apel la unitate și asumare: „Unitatea contează. Să fim proactivi și strategici și să ne asumăm alegerea pe care am făcut-o… și atunci noi demonstrăm că eu sunt Moldova și că eu sunt Uniunea Europeană.”

Evenimentul Reinvent Moldova 2.0 a reunit experți și lideri de opinie și a fost organizat în format TED Talk, ca platformă de dialog și mobilizare civică pentru parcursul european al țării.