2,2 miliarde lei „dispărute” din buget! Cine plătește prețul subexecutării cronice

Execuția bugetară din 2024 a înregistrat un deficit de 2,2 miliarde lei, continuând o tendință de neexecutare integrală a cheltuielilor începută în 2015, după criza bancară. Deși anumite economii sunt binevenite, în special datorită scăderii dobânzilor și creșterii veniturilor din contribuțiile sociale, reducerile din investiții și subvenții ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea creșterii economice, constată economistul VEaceslav Ioniță.

Pentru prima dată în ultimii 15 ani, cheltuielile statului au fost mai mici decât în anul precedent, cu o reducere de 650 milioane lei față de 2023. Această scădere nu este însă neapărat un semnal pozitiv, deoarece include tăieri importante în domenii strategice.

Unul dintre cele mai mari regrete ale execuției bugetare din 2024 este diminuarea investițiilor publice. Suma cheltuită a fost cu 300 de milioane lei mai mică decât planificarea inițială și, mai grav, sub nivelul din 2023. Aceasta poate afecta dezvoltarea infrastructurii și perspectivele economice pe termen lung.

Deși subvențiile au fost majorate cu 530 de milioane lei față de planificare, ele au fost totuși cu 300 de milioane lei mai mici decât în 2023. Această scădere afectează sectoarele dependente de sprijinul statului, în special agricultura și domeniile sociale.

Un aspect pozitiv al execuției bugetare din 2024 a fost economia de 800 de milioane lei la dobânzi, datorată scăderii inflației și a costului creditelor interne. Comparativ cu 2023, cheltuielile cu dobânzile au fost cu 1 miliard de lei mai mici.

În plus, creșterea veniturilor din contribuțiile sociale a permis guvernului să reducă transferurile către bugetul asigurărilor sociale cu 1,32 miliarde lei, fără a afecta plățile sociale.

Execuția bugetului de stat în 2024 reflectă un mix de economii necesare și reduceri problematice. Este esențial ca în 2025 să se rupă ciclul de neexecutare bugetară, astfel încât fondurile alocate să fie utilizate conform planificării, mai ales în investiții și subvenții, care sunt esențiale pentru dezvoltarea pe termen lung a Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#executie #deficit #buget

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, schimbă macazul. Oficialul susține că Polaris Aviation Group deocamdată ”nu a fost autorizată”. Asta chiar dacă recent Bolea a declarat că ”este o companie care a trecut toate tipurile de controale înainte de a fi autorizată”.

Declarațiile au fost făcute după ședința de Guvern din 19 august, unde Vladimir Bolea a fost întrebat despre faptul că Polaris a primit avizul Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului în aceeași zi, când o altă companie aeriană, FLYONE a fost obligată ca, în termen de 90 de zile, să vândă cotele-părți pe care le deține, chiar dacă, potrivit Constituției Republicii Moldova, dreptul la proprietate nu poate fi anulat decât în interes public.

”Ministerul Infrastructurii nu este implicat în acest proces. Este Agenția de Investiții, este ASP-ul care administrează, sunt juriștii care se ocupă de acest dosar. Întrebările trebuie puse acolo. Sunt mai mulți membri. Eu nu duc evidența la toate dosarele în care este atrasă acea structură a statului. Credeți-mă”, a declarat ministrul.

În data de 4 august, compania aeriană Polaris anunța că și-a completat flota cu primul său avion de tip Airbus A321, înmatriculat în Republica Moldova cu indicativul ER-PAG. Potrivit sursei, aeronava este un Airbus A321-211 și are o vechime de peste 23 de ani. Autoritatea Aeronautică Civilă a precizat atunci: „Compania Polaris este în proces de certificare. Este vorba despre o permisiune de zbor pentru repoziționarea aeronavei recent înmatriculată. Zborul este necomercial și se desfășoară în conformitate cu cerințele in vigoare aplicabile”.

Apariția noului operator pe piața aviației din Republica Moldova a generat, în ultimele luni, dezbateri cu privire la structura acționariatului companiei. La începutul lunii iulie, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, declara că nu cunoaște cine se află în spatele companiei. El a precizat însă că autoritățile au solicitat dezvăluirea beneficiarului final al operatorului, iar compania are la dispoziție 90 de zile pentru a prezenta informațiile cerute de stat.

Potrivit informațiilor consultate anterior de BANI.MD, Polaris Aviation Group SRL este deținută în proporție de 50% de Anatolie Damașchin, în timp ce câte 25% revin lui Gicu Răducan, fiul ministrului Dezvoltării Regionale, Marcel Răducan, și lui Guram Gvedașvili, care exercită și funcția de administrator al companiei. Recent, Gicu Răducan a oferit un interviu pentru Realitatea.md, în calitate de director general al Polaris Aviation Group.

Totodată, presa a scris că în spatele companiei ar sta fostul premier Dorin Recean, cel din urmă a respins însă, informațiile.

#vladmir bolea #polaris #flyone