2,2 miliarde lei „dispărute” din buget! Cine plătește prețul subexecutării cronice

Execuția bugetară din 2024 a înregistrat un deficit de 2,2 miliarde lei, continuând o tendință de neexecutare integrală a cheltuielilor începută în 2015, după criza bancară. Deși anumite economii sunt binevenite, în special datorită scăderii dobânzilor și creșterii veniturilor din contribuțiile sociale, reducerile din investiții și subvenții ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea creșterii economice, constată economistul VEaceslav Ioniță.

Pentru prima dată în ultimii 15 ani, cheltuielile statului au fost mai mici decât în anul precedent, cu o reducere de 650 milioane lei față de 2023. Această scădere nu este însă neapărat un semnal pozitiv, deoarece include tăieri importante în domenii strategice.

Unul dintre cele mai mari regrete ale execuției bugetare din 2024 este diminuarea investițiilor publice. Suma cheltuită a fost cu 300 de milioane lei mai mică decât planificarea inițială și, mai grav, sub nivelul din 2023. Aceasta poate afecta dezvoltarea infrastructurii și perspectivele economice pe termen lung.

Deși subvențiile au fost majorate cu 530 de milioane lei față de planificare, ele au fost totuși cu 300 de milioane lei mai mici decât în 2023. Această scădere afectează sectoarele dependente de sprijinul statului, în special agricultura și domeniile sociale.

Un aspect pozitiv al execuției bugetare din 2024 a fost economia de 800 de milioane lei la dobânzi, datorată scăderii inflației și a costului creditelor interne. Comparativ cu 2023, cheltuielile cu dobânzile au fost cu 1 miliard de lei mai mici.

În plus, creșterea veniturilor din contribuțiile sociale a permis guvernului să reducă transferurile către bugetul asigurărilor sociale cu 1,32 miliarde lei, fără a afecta plățile sociale.

Execuția bugetului de stat în 2024 reflectă un mix de economii necesare și reduceri problematice. Este esențial ca în 2025 să se rupă ciclul de neexecutare bugetară, astfel încât fondurile alocate să fie utilizate conform planificării, mai ales în investiții și subvenții, care sunt esențiale pentru dezvoltarea pe termen lung a Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#executie #deficit #buget

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vasile Tofan a fost propus astăzi la funcția de premier de formațiunea politică PAS. Redacția BANI.MD a făcu profilul candidatului. Acesta este unul dintre cei mai cunoscuți antreprenori și investitori din Republica Moldova, cu o experiență de peste două decenii în investiții, dezvoltarea afacerilor și guvernanță corporativă. În ultimii ani, numele său a fost vehiculat în repetate rânduri pentru funcția de prim-ministru, iar vineri, 10 iulie, PAS a anunțat oficial că îl va propune pentru șefia Guvernului.

Astfel, Tofan este Senior Partner al Horizon Capital, unul dintre cele mai mari fonduri de investiții din Europa de Est, cu investiții în Republica Moldova și Ucraina. În această calitate, a coordonat investiții în companii din regiune și a promovat atragerea capitalului străin în economia moldovenească.

Pe lângă activitatea din cadrul Horizon Capital, Vasile Tofan ocupă funcții importante în guvernanța unor companii de referință din Republica Moldova: vicepreședinte al Consiliului de Administrație al maib, cea mai mare bancă din Republica Moldova, președinte al Consiliului de Administrație al Purcari Wineries, unul dintre cei mai mari producători de vinuri din Europa Centrală și de Est și membru în Consiliul de Administrație de la TV8.

Tofan și-a construit cariera în sectorul privat și al investițiilor. El a acumulat experiență atât în Republica Moldova, cât și în străinătate. În ultimii ani, omul de afaceri a fost implicat în dezbaterile cu privire politicile economice și fiscale. Recent, el a publicat un plan de reforme în 12 puncte, care include reducerea cheltuielilor publice, reformarea administrației și stimularea investițiilor private, apreciind că Republica Moldova are nevoie de schimbări economice profunde.

Numele lui Vasile Tofan nu apare pentru prima dată în discuțiile cu privire la funcția de premier. În 2025, presa a relatat că i s-a propus să conducă Executivul, însă acesta nu a preluat funcția. În ultimele zile, după demisia premierului Alexandru Munteanu, Tofan a reapărut în centrul speculațiilor politice, iar liderul PAS, Igor Grosu a ieșit într-un video pe FAcebook și a confirmat oficial că îl înaintează pentru funcția de prim-ministru.