2,2 miliarde lei „dispărute” din buget! Cine plătește prețul subexecutării cronice

Execuția bugetară din 2024 a înregistrat un deficit de 2,2 miliarde lei, continuând o tendință de neexecutare integrală a cheltuielilor începută în 2015, după criza bancară. Deși anumite economii sunt binevenite, în special datorită scăderii dobânzilor și creșterii veniturilor din contribuțiile sociale, reducerile din investiții și subvenții ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea creșterii economice, constată economistul VEaceslav Ioniță.

Pentru prima dată în ultimii 15 ani, cheltuielile statului au fost mai mici decât în anul precedent, cu o reducere de 650 milioane lei față de 2023. Această scădere nu este însă neapărat un semnal pozitiv, deoarece include tăieri importante în domenii strategice.

Unul dintre cele mai mari regrete ale execuției bugetare din 2024 este diminuarea investițiilor publice. Suma cheltuită a fost cu 300 de milioane lei mai mică decât planificarea inițială și, mai grav, sub nivelul din 2023. Aceasta poate afecta dezvoltarea infrastructurii și perspectivele economice pe termen lung.

Deși subvențiile au fost majorate cu 530 de milioane lei față de planificare, ele au fost totuși cu 300 de milioane lei mai mici decât în 2023. Această scădere afectează sectoarele dependente de sprijinul statului, în special agricultura și domeniile sociale.

Un aspect pozitiv al execuției bugetare din 2024 a fost economia de 800 de milioane lei la dobânzi, datorată scăderii inflației și a costului creditelor interne. Comparativ cu 2023, cheltuielile cu dobânzile au fost cu 1 miliard de lei mai mici.

În plus, creșterea veniturilor din contribuțiile sociale a permis guvernului să reducă transferurile către bugetul asigurărilor sociale cu 1,32 miliarde lei, fără a afecta plățile sociale.

Execuția bugetului de stat în 2024 reflectă un mix de economii necesare și reduceri problematice. Este esențial ca în 2025 să se rupă ciclul de neexecutare bugetară, astfel încât fondurile alocate să fie utilizate conform planificării, mai ales în investiții și subvenții, care sunt esențiale pentru dezvoltarea pe termen lung a Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#executie #deficit #buget

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Maxim Potîrniche, solicită alocarea a 12 milioane de lei pentru realizarea studiului de fezabilitate al viitoarei arene naționale. În acest sens, parlamentarul a depus un amendament la proiectul Legii bugetului de stat.

Potrivit deputatului, studiul reprezintă un pas obligatoriu pentru lansarea proiectului de construcție a unui stadion național și pentru atragerea finanțărilor externe. În cadrul unui briefing, Potîrniche a declarat că, în lipsa acestui document, Republica Moldova nu poate accesa fonduri europene și nici sprijin din partea UEFA sau FIFA, iar procedurile de achiziție publică nu pot fi inițiate.

„Studiul de fezabilitate demonstrează necesitatea strategică, economică și socială a acestei investiții. Fără un astfel de studiu aprobat, Moldova nu va putea lansa proceduri de achiziție și nu va putea lua decizii investiționale întemeiate”, a subliniat parlamentarul.

Maxim Potîrniche a mai afirmat că Republica Moldova este singura țară din Europa care nu dispune de o arenă sportivă multifuncțională de nivel internațional, fapt ce generează pierderi economice și face imposibilă organizarea competițiilor sportive majore sau a marilor evenimente culturale.

Proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2026 a fost votat pe 12 decembrie în primă lectură de Parlamentul Republicii Moldova, după care Comisia pentru economie, buget și finanțe a organizat consultări publice. Documentul urmează să fie supus votului în lectură finală.

Inițiativa vine în condițiile în care deficitul bugetar aprobat pentru anul 2026 se ridică la circa 21 de miliarde de lei, fapt care ridică semne de întrebare privind oportunitatea unor noi cheltuieli bugetare.

Fotbalistul Maxim Potîrniche, legitimat la CS „Petrocub” și candidat pe lisata PAS la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Potrivit declarației de avere depusă la Comisia Electorală Centrală, sportivul deține active financiare în bunuri virtuale și investiții pe piața de capital. Acesta a declarat 5.005 euro investiți în ETF-ul S&P 500 Information Technology, 17.271 RON în acțiuni la Bursa de Valori București (WINE BVB) și 1287 de dolari în tokenuri ETH (Ethereum).