2,2 miliarde lei „dispărute” din buget! Cine plătește prețul subexecutării cronice

Execuția bugetară din 2024 a înregistrat un deficit de 2,2 miliarde lei, continuând o tendință de neexecutare integrală a cheltuielilor începută în 2015, după criza bancară. Deși anumite economii sunt binevenite, în special datorită scăderii dobânzilor și creșterii veniturilor din contribuțiile sociale, reducerile din investiții și subvenții ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea creșterii economice, constată economistul VEaceslav Ioniță.

Pentru prima dată în ultimii 15 ani, cheltuielile statului au fost mai mici decât în anul precedent, cu o reducere de 650 milioane lei față de 2023. Această scădere nu este însă neapărat un semnal pozitiv, deoarece include tăieri importante în domenii strategice.

Unul dintre cele mai mari regrete ale execuției bugetare din 2024 este diminuarea investițiilor publice. Suma cheltuită a fost cu 300 de milioane lei mai mică decât planificarea inițială și, mai grav, sub nivelul din 2023. Aceasta poate afecta dezvoltarea infrastructurii și perspectivele economice pe termen lung.

Deși subvențiile au fost majorate cu 530 de milioane lei față de planificare, ele au fost totuși cu 300 de milioane lei mai mici decât în 2023. Această scădere afectează sectoarele dependente de sprijinul statului, în special agricultura și domeniile sociale.

Un aspect pozitiv al execuției bugetare din 2024 a fost economia de 800 de milioane lei la dobânzi, datorată scăderii inflației și a costului creditelor interne. Comparativ cu 2023, cheltuielile cu dobânzile au fost cu 1 miliard de lei mai mici.

În plus, creșterea veniturilor din contribuțiile sociale a permis guvernului să reducă transferurile către bugetul asigurărilor sociale cu 1,32 miliarde lei, fără a afecta plățile sociale.

Execuția bugetului de stat în 2024 reflectă un mix de economii necesare și reduceri problematice. Este esențial ca în 2025 să se rupă ciclul de neexecutare bugetară, astfel încât fondurile alocate să fie utilizate conform planificării, mai ales în investiții și subvenții, care sunt esențiale pentru dezvoltarea pe termen lung a Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#executie #deficit #buget

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După ce premierul Vasile Tofan a declarat că singurul potențial de reducere a tarifului la gaz se află în optimizarea costurilor interne de distribuție și furnizare, directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Constantin Borosan, a explicat din ce sunt formate aceste cheltuieli și unde există posibilități de eficientizare.

În cadrul unei conferințe de presă, Borosan a precizat că serviciul de transport reprezintă doar între 2,5% și 3% din prețul final al gazului, iar această componentă poate fi redusă prin creșterea volumelor transportate și distribuite.

„Un volum mai mare transportat și un volum mai mare distribuit conduc, evident, la diminuarea acestei componente”, a declarat șeful ANRE.

Potrivit acestuia, o altă sursă de optimizare o reprezintă achizițiile mai eficiente de materiale necesare operatorilor de distribuție.

Borosan a subliniat însă că cea mai importantă componentă a costurilor de distribuție este reprezentată de cheltuielile cu personalul, care însumează aproximativ 60% din costurile de distribuție.

„În distribuție lucrează circa 5.000 de oameni în țara noastră”, a explicat directorul ANRE. El a precizat că remunerarea angajaților constituie principala cheltuială a operatorilor de distribuție.

Întrebat dacă există loc pentru reducerea acestor costuri, Borosan a evitat să facă estimări și a precizat că ANRE își bazează deciziile pe calcule economice.

„Nu facem aleatoriu prognoze, ci ne bazăm pe calcule precise”, a afirmat el.

Declarațiile vin după ce, în ședința Guvernului din 22 iulie, premierul Vasile Tofan a afirmat că aproximativ 60% din tariful final la gaz este determinat de prețul de achiziție al gazelor pe bursele internaționale și nu poate fi influențat de autoritățile din Republica Moldova, în timp ce circa 40% reprezintă costurile interne de distribuție și furnizare, unde există spațiu pentru optimizare.

Ieri, ANRE a publicat proiectul noilor tarife, care prevede un preț de 20,30 lei, cu TVA, pentru un metru cub de gaze naturale destinat consumatorilor casnici. Tariful propus este mai mic decât cel solicitat de compania de stat Energocom, care a cerut aprobarea unui tarif de 20,93 lei/metru cub, cu TVA.