2,2 miliarde lei „dispărute” din buget! Cine plătește prețul subexecutării cronice

Execuția bugetară din 2024 a înregistrat un deficit de 2,2 miliarde lei, continuând o tendință de neexecutare integrală a cheltuielilor începută în 2015, după criza bancară. Deși anumite economii sunt binevenite, în special datorită scăderii dobânzilor și creșterii veniturilor din contribuțiile sociale, reducerile din investiții și subvenții ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea creșterii economice, constată economistul VEaceslav Ioniță.

Pentru prima dată în ultimii 15 ani, cheltuielile statului au fost mai mici decât în anul precedent, cu o reducere de 650 milioane lei față de 2023. Această scădere nu este însă neapărat un semnal pozitiv, deoarece include tăieri importante în domenii strategice.

Unul dintre cele mai mari regrete ale execuției bugetare din 2024 este diminuarea investițiilor publice. Suma cheltuită a fost cu 300 de milioane lei mai mică decât planificarea inițială și, mai grav, sub nivelul din 2023. Aceasta poate afecta dezvoltarea infrastructurii și perspectivele economice pe termen lung.

Deși subvențiile au fost majorate cu 530 de milioane lei față de planificare, ele au fost totuși cu 300 de milioane lei mai mici decât în 2023. Această scădere afectează sectoarele dependente de sprijinul statului, în special agricultura și domeniile sociale.

Un aspect pozitiv al execuției bugetare din 2024 a fost economia de 800 de milioane lei la dobânzi, datorată scăderii inflației și a costului creditelor interne. Comparativ cu 2023, cheltuielile cu dobânzile au fost cu 1 miliard de lei mai mici.

În plus, creșterea veniturilor din contribuțiile sociale a permis guvernului să reducă transferurile către bugetul asigurărilor sociale cu 1,32 miliarde lei, fără a afecta plățile sociale.

Execuția bugetului de stat în 2024 reflectă un mix de economii necesare și reduceri problematice. Este esențial ca în 2025 să se rupă ciclul de neexecutare bugetară, astfel încât fondurile alocate să fie utilizate conform planificării, mai ales în investiții și subvenții, care sunt esențiale pentru dezvoltarea pe termen lung a Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#executie #deficit #buget

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Activele oficiale de rezervă ale Republicii Moldova au coborât la 5 080,87 mil. euro la data de 28 noiembrie 2025, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Nivelul este cu 60,56 mil. euro mai mic decât cel înregistrat la 31 octombrie, când rezervele totalizau 5 141,43 mil. euro.

BNM explică diminuarea rezervelor prin mai multe ieșiri importante de valută din sistem. Cea mai mare scădere a provenit din retragerile nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate – 61,55 mil. euro. Alte presiuni au venit din plățile pentru deservirea datoriei publice externe, în sumă de 33,51 mil. euro, precum și din plățile Ministerului Finanțelor, care au însumat 7,62 mil. euro. Operațiunile de tip swap pe piața valutară internă au generat ieșiri nete de 0,19 mil. euro, iar alte plăți nete au totalizat 0,36 mil. euro.

În paralel, rezervele au fost alimentate de câteva intrări semnificative. BNM a intervenit pe piață prin cumpărări de valută în sumă de 15 mil. euro, iar veniturile din gestionarea rezervelor au adus încă 12,65 mil. euro. Ministerul Finanțelor a primit în conturi 9,65 mil. euro, dintre care 6,94 mil. euro sub formă de suport bugetar din partea Băncii Europene de Investiții și 2,71 mil. euro din credite și granturi pentru proiecte investiționale.

Un plus tehnic a venit din aprecierea valutelor componente ale rezervelor în raport cu euro (3,17 mil. euro) și din reevaluarea valorilor mobiliare din portofoliul de investiții (1,46 mil. euro). Totodată, în conturile Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă s-au înregistrat intrări nete de 0,74 mil. euro.