2,2 miliarde lei „dispărute” din buget! Cine plătește prețul subexecutării cronice

Execuția bugetară din 2024 a înregistrat un deficit de 2,2 miliarde lei, continuând o tendință de neexecutare integrală a cheltuielilor începută în 2015, după criza bancară. Deși anumite economii sunt binevenite, în special datorită scăderii dobânzilor și creșterii veniturilor din contribuțiile sociale, reducerile din investiții și subvenții ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea creșterii economice, constată economistul VEaceslav Ioniță.

Pentru prima dată în ultimii 15 ani, cheltuielile statului au fost mai mici decât în anul precedent, cu o reducere de 650 milioane lei față de 2023. Această scădere nu este însă neapărat un semnal pozitiv, deoarece include tăieri importante în domenii strategice.

Unul dintre cele mai mari regrete ale execuției bugetare din 2024 este diminuarea investițiilor publice. Suma cheltuită a fost cu 300 de milioane lei mai mică decât planificarea inițială și, mai grav, sub nivelul din 2023. Aceasta poate afecta dezvoltarea infrastructurii și perspectivele economice pe termen lung.

Deși subvențiile au fost majorate cu 530 de milioane lei față de planificare, ele au fost totuși cu 300 de milioane lei mai mici decât în 2023. Această scădere afectează sectoarele dependente de sprijinul statului, în special agricultura și domeniile sociale.

Un aspect pozitiv al execuției bugetare din 2024 a fost economia de 800 de milioane lei la dobânzi, datorată scăderii inflației și a costului creditelor interne. Comparativ cu 2023, cheltuielile cu dobânzile au fost cu 1 miliard de lei mai mici.

În plus, creșterea veniturilor din contribuțiile sociale a permis guvernului să reducă transferurile către bugetul asigurărilor sociale cu 1,32 miliarde lei, fără a afecta plățile sociale.

Execuția bugetului de stat în 2024 reflectă un mix de economii necesare și reduceri problematice. Este esențial ca în 2025 să se rupă ciclul de neexecutare bugetară, astfel încât fondurile alocate să fie utilizate conform planificării, mai ales în investiții și subvenții, care sunt esențiale pentru dezvoltarea pe termen lung a Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#executie #deficit #buget

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a ajuns la 53,93 miliarde de lei la sfârșitul lunii ianuarie 2026, în creștere cu 1,93 miliarde de lei față de începutul anului, arată datele publicate de Ministerul Finanțelor.

Potrivit informațiilor ministerului, majorarea datoriei interne a fost generată aproape integral de extinderea emisiunilor de valori mobiliare de stat (VMS) pe piața internă. Stocul total de VMS a crescut de la 52 miliarde de lei la 54 miliarde de lei într-o singură lună.

Cea mai mare parte a creșterii provine din emisiunile de VMS pe piața primară, care s-au majorat cu 1,78 miliarde de lei, până la 41,08 miliarde de lei. Totodată, statul a atras suplimentar 151,98 milioane de lei prin vânzarea de VMS direct către persoanele fizice, prin intermediul platformei electronice eVMS.md, ceea ce a dus acest segment la 802,34 milioane de lei.

În schimb, alte forme de îndatorare internă nu au înregistrat modificări. Împrumuturile contractate de la instituțiile financiare din Republica Moldova, garanțiile de stat interne și alte împrumuturi au rămas la nivel zero.

Datele Ministerului Finanțelor mai arată că, în luna ianuarie 2026, rata medie ponderată a dobânzii la VMS comercializate prin licitații a constituit 9,32%, fiind cu 0,24 puncte procentuale mai mare comparativ cu anul 2025. Cele mai ridicate randamente au fost înregistrate la titlurile cu maturități de 182 și 364 de zile, cu dobânzi de 9,53% și, respectiv, 9,52%, în timp ce VMS pe termen de un an au avut o rată medie de 7,0%.