2,2 miliarde lei „dispărute” din buget! Cine plătește prețul subexecutării cronice

Execuția bugetară din 2024 a înregistrat un deficit de 2,2 miliarde lei, continuând o tendință de neexecutare integrală a cheltuielilor începută în 2015, după criza bancară. Deși anumite economii sunt binevenite, în special datorită scăderii dobânzilor și creșterii veniturilor din contribuțiile sociale, reducerile din investiții și subvenții ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea creșterii economice, constată economistul VEaceslav Ioniță.

Pentru prima dată în ultimii 15 ani, cheltuielile statului au fost mai mici decât în anul precedent, cu o reducere de 650 milioane lei față de 2023. Această scădere nu este însă neapărat un semnal pozitiv, deoarece include tăieri importante în domenii strategice.

Unul dintre cele mai mari regrete ale execuției bugetare din 2024 este diminuarea investițiilor publice. Suma cheltuită a fost cu 300 de milioane lei mai mică decât planificarea inițială și, mai grav, sub nivelul din 2023. Aceasta poate afecta dezvoltarea infrastructurii și perspectivele economice pe termen lung.

Deși subvențiile au fost majorate cu 530 de milioane lei față de planificare, ele au fost totuși cu 300 de milioane lei mai mici decât în 2023. Această scădere afectează sectoarele dependente de sprijinul statului, în special agricultura și domeniile sociale.

Un aspect pozitiv al execuției bugetare din 2024 a fost economia de 800 de milioane lei la dobânzi, datorată scăderii inflației și a costului creditelor interne. Comparativ cu 2023, cheltuielile cu dobânzile au fost cu 1 miliard de lei mai mici.

În plus, creșterea veniturilor din contribuțiile sociale a permis guvernului să reducă transferurile către bugetul asigurărilor sociale cu 1,32 miliarde lei, fără a afecta plățile sociale.

Execuția bugetului de stat în 2024 reflectă un mix de economii necesare și reduceri problematice. Este esențial ca în 2025 să se rupă ciclul de neexecutare bugetară, astfel încât fondurile alocate să fie utilizate conform planificării, mai ales în investiții și subvenții, care sunt esențiale pentru dezvoltarea pe termen lung a Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#executie #deficit #buget

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tariful la gazele naturale pentru consumatorii din Republica Moldova are premise clare de reducere, susține Alexandr Slusari, membru al Consiliului Energocom. Acesta susține că noul tarif va fi de 14,50 – 14,80 de lei pentru metrul cub cu TVA inclus.

El a luat ca bază de calcul tarifele ANRE aprobate la sfârșitul anului 2025 cu privire la prețurile reglementate pentru furnizarea gazelor naturale de către S.A. „Energocom” în regim de furnizor de ultimă opțiune.

Potrivit datelor ANRE, prețul gazelor naturale livrate de Energocom, fără TVA, este de 8.296 lei pentru 1.000 m³ în punctele de ieșire din rețelele de transport, 8.422 lei pentru 1.000 m³ în rețelele de distribuție de înaltă presiune, 9.624 lei pentru 1.000 m³ în rețelele de distribuție de medie presiune și 13.234 lei pentru 1.000 m³ în rețelele de distribuție de joasă presiune.

Alexandr Slusari afirmă că aceste niveluri confirmă existența unui spațiu real pentru reducerea tarifului final achitat de consumatori. În opinia sa, structura actuală a prețului arată că tariful în vigoare este mai mare decât costurile reale de achiziție și livrare a gazelor naturale.

În acest context, Slusari face referire la prognoza potrivit căreia viitorul tarif la gaz ar trebui să se încadreze în diapazonul de 14,5–14,8 lei pentru un metru cub, cu TVA inclus. Estimarea are la bază ultimele date publicate de ANRE în luna decembrie 2025, inclusiv prețurile reglementate pentru furnizarea de ultimă opțiune, tarifele de transport și distribuție, precum și structura actuală a costurilor din sector.

Ieri, în cadrul emisiunii de la Realitatea, președintele Moldovagaz, Vadim Ceban declara că tariful la gaz se va reduce cu peste 10%.