2,2 miliarde lei „dispărute” din buget! Cine plătește prețul subexecutării cronice

Execuția bugetară din 2024 a înregistrat un deficit de 2,2 miliarde lei, continuând o tendință de neexecutare integrală a cheltuielilor începută în 2015, după criza bancară. Deși anumite economii sunt binevenite, în special datorită scăderii dobânzilor și creșterii veniturilor din contribuțiile sociale, reducerile din investiții și subvenții ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea creșterii economice, constată economistul VEaceslav Ioniță.

Pentru prima dată în ultimii 15 ani, cheltuielile statului au fost mai mici decât în anul precedent, cu o reducere de 650 milioane lei față de 2023. Această scădere nu este însă neapărat un semnal pozitiv, deoarece include tăieri importante în domenii strategice.

Unul dintre cele mai mari regrete ale execuției bugetare din 2024 este diminuarea investițiilor publice. Suma cheltuită a fost cu 300 de milioane lei mai mică decât planificarea inițială și, mai grav, sub nivelul din 2023. Aceasta poate afecta dezvoltarea infrastructurii și perspectivele economice pe termen lung.

Deși subvențiile au fost majorate cu 530 de milioane lei față de planificare, ele au fost totuși cu 300 de milioane lei mai mici decât în 2023. Această scădere afectează sectoarele dependente de sprijinul statului, în special agricultura și domeniile sociale.

Un aspect pozitiv al execuției bugetare din 2024 a fost economia de 800 de milioane lei la dobânzi, datorată scăderii inflației și a costului creditelor interne. Comparativ cu 2023, cheltuielile cu dobânzile au fost cu 1 miliard de lei mai mici.

În plus, creșterea veniturilor din contribuțiile sociale a permis guvernului să reducă transferurile către bugetul asigurărilor sociale cu 1,32 miliarde lei, fără a afecta plățile sociale.

Execuția bugetului de stat în 2024 reflectă un mix de economii necesare și reduceri problematice. Este esențial ca în 2025 să se rupă ciclul de neexecutare bugetară, astfel încât fondurile alocate să fie utilizate conform planificării, mai ales în investiții și subvenții, care sunt esențiale pentru dezvoltarea pe termen lung a Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#executie #deficit #buget

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Noul ministru al Sănătății, Emil Ceban, a declarat în plenul Parlamentului, la învestirea Guvernului condus de Alexandru Munteanu, că medicina de familie rămâne fundamentul sistemului medical din Republica Moldova, însă este nevoie de modernizare și ajustare la noile realități.

„Medicina de familie este cartea de vizită a sistemului de sănătate al Republicii Moldova. Toți noi începem de la medicul de familie. Suntem o țară care are un sistem bine pus la punct și un sistem de asigurare printre cele mai bune din lume, dar a trecut timpul — este nevoie de schimbări”, a declarat Emil Ceban.

Afirmațiile ministrului vin în contextul unei creșteri a veniturilor fondurilor de asigurări medicale, dar și a unui deficit tot mai pronunțat în sistemul de finanțare.

Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, la 30 septembrie 2025, veniturile totale ale fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală au însumat 11,14 miliarde de lei, în creștere cu 6,5% față de perioada similară a anului trecut.

Veniturile proprii au ajuns la 7,48 miliarde de lei, cu aproape 14% mai mult decât în 2024, în timp ce transferurile de la bugetul de stat au scăzut cu 5,8%, până la 3,66 miliarde de lei. În același timp, cheltuielile și investițiile în domeniul medical au crescut cu 10,4%, atingând 12,65 miliarde de lei.

Astfel, sistemul de asigurări medicale a înregistrat un deficit de 1,5 miliarde de lei, iar soldurile în conturi la sfârșitul lunii septembrie au constituit 716,4 milioane de lei.