2,2 miliarde lei „dispărute” din buget! Cine plătește prețul subexecutării cronice

Execuția bugetară din 2024 a înregistrat un deficit de 2,2 miliarde lei, continuând o tendință de neexecutare integrală a cheltuielilor începută în 2015, după criza bancară. Deși anumite economii sunt binevenite, în special datorită scăderii dobânzilor și creșterii veniturilor din contribuțiile sociale, reducerile din investiții și subvenții ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea creșterii economice, constată economistul VEaceslav Ioniță.

Pentru prima dată în ultimii 15 ani, cheltuielile statului au fost mai mici decât în anul precedent, cu o reducere de 650 milioane lei față de 2023. Această scădere nu este însă neapărat un semnal pozitiv, deoarece include tăieri importante în domenii strategice.

Unul dintre cele mai mari regrete ale execuției bugetare din 2024 este diminuarea investițiilor publice. Suma cheltuită a fost cu 300 de milioane lei mai mică decât planificarea inițială și, mai grav, sub nivelul din 2023. Aceasta poate afecta dezvoltarea infrastructurii și perspectivele economice pe termen lung.

Deși subvențiile au fost majorate cu 530 de milioane lei față de planificare, ele au fost totuși cu 300 de milioane lei mai mici decât în 2023. Această scădere afectează sectoarele dependente de sprijinul statului, în special agricultura și domeniile sociale.

Un aspect pozitiv al execuției bugetare din 2024 a fost economia de 800 de milioane lei la dobânzi, datorată scăderii inflației și a costului creditelor interne. Comparativ cu 2023, cheltuielile cu dobânzile au fost cu 1 miliard de lei mai mici.

În plus, creșterea veniturilor din contribuțiile sociale a permis guvernului să reducă transferurile către bugetul asigurărilor sociale cu 1,32 miliarde lei, fără a afecta plățile sociale.

Execuția bugetului de stat în 2024 reflectă un mix de economii necesare și reduceri problematice. Este esențial ca în 2025 să se rupă ciclul de neexecutare bugetară, astfel încât fondurile alocate să fie utilizate conform planificării, mai ales în investiții și subvenții, care sunt esențiale pentru dezvoltarea pe termen lung a Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#executie #deficit #buget

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova va beneficia de 8 milioane de euro pentru proiecte umanitare în anul 2026, în cadrul bugetului inițial de 1,9 miliarde de euro aprobat de Comisia Europeană pentru ajutor umanitar la nivel global. Fondurile sunt alocate într-un context dificil, în care 239 de milioane de persoane din întreaga lume au nevoie de asistență, iar mai mulți donatori internaționali își reduc finanțările.

Banii provin din bugetul Uniunii Europene, finanțat de statele membre, iar nivelul alocărilor este similar celui din anul precedent. Potrivit Comisiei Europene, resursele vor fi direcționate către asigurarea accesului la alimente, adăposturi de urgență, servicii medicale esențiale, protecția persoanelor vulnerabile și susținerea educației copiilor din zonele afectate de crize.

În Europa, cea mai mare parte a fondurilor va merge către Ucraina, care va primi 145 de milioane de euro, pe fondul continuării războiului declanșat de Rusia. Republica Moldova va primi sprijin financiare umanitar separat.

La nivel global, cea mai mare alocare, de 557 de milioane de euro, este destinată Africii de Vest și Centrale, în timp ce 448 de milioane de euro vor merge către Orientul Mijlociu, în special către Fâșia Gaza, dar și Irak, Yemen, Siria și Liban. Alte 126 de milioane de euro sunt alocate Afganistanului, Pakistanului și Iranului, iar 95 de milioane de euro vor sprijini statele din America Centrală, America de Sud și Caraibe, afectate de conflicte armate, violențe și crize de mediu.

Uniunea Europeană va direcționa, de asemenea, 73 de milioane de euro către Asia de Sud-Est și regiunea Pacificului, în special pentru criza din Myanmar și impactul acesteia asupra Bangladeshului, precum și 14,6 milioane de euro către Africa de Nord. În plus, peste 415 milioane de euro sunt rezervate pentru intervenții rapide în caz de urgențe neprevăzute și pentru menținerea lanțurilor strategice de aprovizionare.