2,2 miliarde lei „dispărute” din buget! Cine plătește prețul subexecutării cronice

Execuția bugetară din 2024 a înregistrat un deficit de 2,2 miliarde lei, continuând o tendință de neexecutare integrală a cheltuielilor începută în 2015, după criza bancară. Deși anumite economii sunt binevenite, în special datorită scăderii dobânzilor și creșterii veniturilor din contribuțiile sociale, reducerile din investiții și subvenții ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea creșterii economice, constată economistul VEaceslav Ioniță.

Pentru prima dată în ultimii 15 ani, cheltuielile statului au fost mai mici decât în anul precedent, cu o reducere de 650 milioane lei față de 2023. Această scădere nu este însă neapărat un semnal pozitiv, deoarece include tăieri importante în domenii strategice.

Unul dintre cele mai mari regrete ale execuției bugetare din 2024 este diminuarea investițiilor publice. Suma cheltuită a fost cu 300 de milioane lei mai mică decât planificarea inițială și, mai grav, sub nivelul din 2023. Aceasta poate afecta dezvoltarea infrastructurii și perspectivele economice pe termen lung.

Deși subvențiile au fost majorate cu 530 de milioane lei față de planificare, ele au fost totuși cu 300 de milioane lei mai mici decât în 2023. Această scădere afectează sectoarele dependente de sprijinul statului, în special agricultura și domeniile sociale.

Un aspect pozitiv al execuției bugetare din 2024 a fost economia de 800 de milioane lei la dobânzi, datorată scăderii inflației și a costului creditelor interne. Comparativ cu 2023, cheltuielile cu dobânzile au fost cu 1 miliard de lei mai mici.

În plus, creșterea veniturilor din contribuțiile sociale a permis guvernului să reducă transferurile către bugetul asigurărilor sociale cu 1,32 miliarde lei, fără a afecta plățile sociale.

Execuția bugetului de stat în 2024 reflectă un mix de economii necesare și reduceri problematice. Este esențial ca în 2025 să se rupă ciclul de neexecutare bugetară, astfel încât fondurile alocate să fie utilizate conform planificării, mai ales în investiții și subvenții, care sunt esențiale pentru dezvoltarea pe termen lung a Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#executie #deficit #buget

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Programul de activitate al Guvernului „Economie europeană, stat eficient”, prezentat de premierul desemnat Vasile Tofan, nu conține un angajament explicit cu privire la continuarea compensațiilor la facturile pentru gaze naturale, energie electrică sau încălzire, măsură care a fost implementată câțiva ani consecutiv după ce Chișinăul a renunțat la achiziția metanului de la Gazprom în favoarea procurărilor de pe piața europeană.

În schimb, Executivul propune reformarea sistemului de asistență socială, astfel încât sprijinul acordat de stat să fie direcționat mai eficient către persoanele și familiile vulnerabile. Documentul vorbește despre integrarea și eficientizarea programelor sociale, cu accent pe utilizarea mai eficientă a banilor publici și pe protejarea categoriilor cu venituri reduse.

În capitolul dedicat energiei, Guvernul își stabilește ca priorități consolidarea securității energetice, diversificarea surselor de aprovizionare, investițiile în energie regenerabilă, eficiența energetică și integrarea Republicii Moldova în piața energetică europeană. Totuși, programul nu prevede continuarea schemei de compensare a facturilor la energie, care a fost aplicată în ultimele sezoane reci.

Documentul nu precizează dacă actualul mecanism de compensații va fi păstrat, modificat sau înlocuit cu un alt sistem de sprijin. În schimb, Guvernul își asumă dezvoltarea unor politici sociale mai bine țintite și consolidarea protecției persoanelor vulnerabile în fața riscurilor economice și sociale.

Programul guvernamental de compensații la căldură, cunoscut sub denumirea de „Ajutor la contor”, a fost implementat pentru prima dată în toamna anului 2022. Acesta a fost creat de Guvernul Republicii Moldova pentru a sprijini populația în fața creșterii abrupte a tarifelor la resursele energetice urmare a renunțării Republicii Moldova la achizițiile de gaz de la Gazprom și reorientarea pe piața din vest.