2,2 miliarde lei „dispărute” din buget! Cine plătește prețul subexecutării cronice

Execuția bugetară din 2024 a înregistrat un deficit de 2,2 miliarde lei, continuând o tendință de neexecutare integrală a cheltuielilor începută în 2015, după criza bancară. Deși anumite economii sunt binevenite, în special datorită scăderii dobânzilor și creșterii veniturilor din contribuțiile sociale, reducerile din investiții și subvenții ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea creșterii economice, constată economistul VEaceslav Ioniță.

Pentru prima dată în ultimii 15 ani, cheltuielile statului au fost mai mici decât în anul precedent, cu o reducere de 650 milioane lei față de 2023. Această scădere nu este însă neapărat un semnal pozitiv, deoarece include tăieri importante în domenii strategice.

Unul dintre cele mai mari regrete ale execuției bugetare din 2024 este diminuarea investițiilor publice. Suma cheltuită a fost cu 300 de milioane lei mai mică decât planificarea inițială și, mai grav, sub nivelul din 2023. Aceasta poate afecta dezvoltarea infrastructurii și perspectivele economice pe termen lung.

Deși subvențiile au fost majorate cu 530 de milioane lei față de planificare, ele au fost totuși cu 300 de milioane lei mai mici decât în 2023. Această scădere afectează sectoarele dependente de sprijinul statului, în special agricultura și domeniile sociale.

Un aspect pozitiv al execuției bugetare din 2024 a fost economia de 800 de milioane lei la dobânzi, datorată scăderii inflației și a costului creditelor interne. Comparativ cu 2023, cheltuielile cu dobânzile au fost cu 1 miliard de lei mai mici.

În plus, creșterea veniturilor din contribuțiile sociale a permis guvernului să reducă transferurile către bugetul asigurărilor sociale cu 1,32 miliarde lei, fără a afecta plățile sociale.

Execuția bugetului de stat în 2024 reflectă un mix de economii necesare și reduceri problematice. Este esențial ca în 2025 să se rupă ciclul de neexecutare bugetară, astfel încât fondurile alocate să fie utilizate conform planificării, mai ales în investiții și subvenții, care sunt esențiale pentru dezvoltarea pe termen lung a Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#executie #deficit #buget

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Până la 8 septembrie, 21 din cei 23 de concurenți electorali au deschis conturi de campanie, iar 19 dintre aceștia au depus rapoarte financiare, arată datele prezentate de Asociația Promo-LEX.

Conform rapoartelor, veniturile declarate însumează circa 28,4 milioane de lei, provenite în special din donații ale persoanelor fizice (47%) și transferuri din conturile curente ale partidelor (37%). Cele mai mari sume au fost raportate de PAS, Blocul Electoral Alternativa, BE Patriotic și Partidul Nostru, formațiuni care cumulează 78% din totalul veniturilor.

Cheltuielile declarate depășesc 21,5 milioane de lei, majoritatea fiind direcționate spre materiale promoționale (51%) și publicitate (35%).

Monitorizarea civică realizată de Promo-LEX a identificat însă discrepanțe între rapoartele oficiale și cheltuielile reale, estimând sume neraportate de peste 1,3 milioane de lei la 14 concurenți. Printre cei vizați se numără CUB, Mișcarea Respect Moldova (MRM) și BE Patriotic.

Promo-LEX atrage atenția că astfel de abateri pot afecta transparența și corectitudinea procesului electoral, subliniind necesitatea unui control mai riguros al finanțării campaniilor.