2,2 miliarde lei „dispărute” din buget! Cine plătește prețul subexecutării cronice

Execuția bugetară din 2024 a înregistrat un deficit de 2,2 miliarde lei, continuând o tendință de neexecutare integrală a cheltuielilor începută în 2015, după criza bancară. Deși anumite economii sunt binevenite, în special datorită scăderii dobânzilor și creșterii veniturilor din contribuțiile sociale, reducerile din investiții și subvenții ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea creșterii economice, constată economistul VEaceslav Ioniță.

Pentru prima dată în ultimii 15 ani, cheltuielile statului au fost mai mici decât în anul precedent, cu o reducere de 650 milioane lei față de 2023. Această scădere nu este însă neapărat un semnal pozitiv, deoarece include tăieri importante în domenii strategice.

Unul dintre cele mai mari regrete ale execuției bugetare din 2024 este diminuarea investițiilor publice. Suma cheltuită a fost cu 300 de milioane lei mai mică decât planificarea inițială și, mai grav, sub nivelul din 2023. Aceasta poate afecta dezvoltarea infrastructurii și perspectivele economice pe termen lung.

Deși subvențiile au fost majorate cu 530 de milioane lei față de planificare, ele au fost totuși cu 300 de milioane lei mai mici decât în 2023. Această scădere afectează sectoarele dependente de sprijinul statului, în special agricultura și domeniile sociale.

Un aspect pozitiv al execuției bugetare din 2024 a fost economia de 800 de milioane lei la dobânzi, datorată scăderii inflației și a costului creditelor interne. Comparativ cu 2023, cheltuielile cu dobânzile au fost cu 1 miliard de lei mai mici.

În plus, creșterea veniturilor din contribuțiile sociale a permis guvernului să reducă transferurile către bugetul asigurărilor sociale cu 1,32 miliarde lei, fără a afecta plățile sociale.

Execuția bugetului de stat în 2024 reflectă un mix de economii necesare și reduceri problematice. Este esențial ca în 2025 să se rupă ciclul de neexecutare bugetară, astfel încât fondurile alocate să fie utilizate conform planificării, mai ales în investiții și subvenții, care sunt esențiale pentru dezvoltarea pe termen lung a Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#executie #deficit #buget

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Linia electrică care unește sudul Moldovei cu Centrala de la Cuciurgan va rămâne operațională și după punerea în funcțiune, în această iarnă, a noii linii Vulcănești–Chișinău. Precizarea a fost făcută de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, în cadrul unei emisiuni TV, care a subliniat că vechea infrastructură nu va fi tăiată sau scoasă din uz.

„Linia va rămâne in picioare, nu va fi tăiată sau dată la fier vechi, deși are o vechime mai mare. Linia de la Vulcănești la MGRES va rămâne. Centrala de la MGRES este un nod energetic esențial, conectat inclusiv cu sudul Ucrainei. Fluxurile energetice vor continua să circule, dar noi nu mai luăm niciun kilowatt de acolo”, a declarat ministrul.

Potrivit lui, în prezent, Centrala de la Cuciurgan produce energie electrică doar pentru regiunea transnistreană.

„Produc energie necesară doar pentru consumul local, între 2 și 2,8 milioane de metri cubi. Sunt 12 blocuri energetice dintre care funcționează doar 8. Corespunzător la capacitatea centralei doar un bloc este funcțional acum prin care se asigură necesarul de energie și stabilitatea în rețea”, a explicat Junghietu.

Construcția liniei de transport Vulcănești-Chișinău a început în aprilie 2024, iar acum câteva zile s-a anunțat că a fost instalat ultimul stâlp. În următoarele 60 de zile linia va fi energizată treptat, fiind verificată funcționalitatea și siguranța acesteia. Cheltuielile de construcție, potrivit ministrului Energiei, ajung la 60 de milioane de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#Dorin Junghietu #MGRES #Centrala de la Cuciurgan #Energie electrică