2,2 miliarde lei „dispărute” din buget! Cine plătește prețul subexecutării cronice

Execuția bugetară din 2024 a înregistrat un deficit de 2,2 miliarde lei, continuând o tendință de neexecutare integrală a cheltuielilor începută în 2015, după criza bancară. Deși anumite economii sunt binevenite, în special datorită scăderii dobânzilor și creșterii veniturilor din contribuțiile sociale, reducerile din investiții și subvenții ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea creșterii economice, constată economistul VEaceslav Ioniță.

Pentru prima dată în ultimii 15 ani, cheltuielile statului au fost mai mici decât în anul precedent, cu o reducere de 650 milioane lei față de 2023. Această scădere nu este însă neapărat un semnal pozitiv, deoarece include tăieri importante în domenii strategice.

Unul dintre cele mai mari regrete ale execuției bugetare din 2024 este diminuarea investițiilor publice. Suma cheltuită a fost cu 300 de milioane lei mai mică decât planificarea inițială și, mai grav, sub nivelul din 2023. Aceasta poate afecta dezvoltarea infrastructurii și perspectivele economice pe termen lung.

Deși subvențiile au fost majorate cu 530 de milioane lei față de planificare, ele au fost totuși cu 300 de milioane lei mai mici decât în 2023. Această scădere afectează sectoarele dependente de sprijinul statului, în special agricultura și domeniile sociale.

Un aspect pozitiv al execuției bugetare din 2024 a fost economia de 800 de milioane lei la dobânzi, datorată scăderii inflației și a costului creditelor interne. Comparativ cu 2023, cheltuielile cu dobânzile au fost cu 1 miliard de lei mai mici.

În plus, creșterea veniturilor din contribuțiile sociale a permis guvernului să reducă transferurile către bugetul asigurărilor sociale cu 1,32 miliarde lei, fără a afecta plățile sociale.

Execuția bugetului de stat în 2024 reflectă un mix de economii necesare și reduceri problematice. Este esențial ca în 2025 să se rupă ciclul de neexecutare bugetară, astfel încât fondurile alocate să fie utilizate conform planificării, mai ales în investiții și subvenții, care sunt esențiale pentru dezvoltarea pe termen lung a Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#executie #deficit #buget

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anastasia Taburceanu, fosta purtătoare de cuvânt a premierului Natalia Gavrilița și verișoara președintei Maia Sandu, a confirmat pentru Mlive că activează în cadrul Î.S. „MoldATSA”, unde prestează servicii de comunicare.

Potrivit acesteia, colaborarea nu este realizată prin intermediul unei companii, ci în baza unui contract individual.

„Lucrez pentru MoldATSA, e adevărat. Prestez servicii de comunicare pentru instituție”, a declarat Taburceanu pentru sursa citată.

Întrebată despre modalitatea angajării, aceasta a precizat că pentru funcția ocupată nu a fost organizat un concurs.

„Pentru această poziție nu a fost organizat concurs, deoarece procedurile instituite permit angajarea pe anumite funcții în baza CV-ului și a experienței profesionale relevante”, a explicat Taburceanu.

Ea a respins, totodată, informațiile potrivit cărora serviciile ar fi prestate prin intermediul unei companii și a oferit detalii despre remunerația pe care o primește.

„Nu este adevărat, nu se fac plăți către nicio companie. Sunt achitată eu în baza contractului. Salariul meu de funcție este de 25.700 de lei, la care se adaugă suplimente pentru stagiu și volum de lucru”, a declarat aceasta.

Subiectul a apărut după ce redacția Mlive a anunțat că a primit informații de la persoane care susțin că sunt angajați ai întreprinderii și care au solicitat verificarea unor posibile plăți efectuate din bani publici către Anastasia Taburceanu.

Declarațiile vin în contextul scandalului din jurul conducerii MoldATSA, după suspendarea directorului întreprinderii, Dumitru Vangheli, și apariția unor investigații privind angajările și cheltuielile din cadrul instituției.

#PR #taburceanu #bani