2,2 miliarde lei „dispărute” din buget! Cine plătește prețul subexecutării cronice

Execuția bugetară din 2024 a înregistrat un deficit de 2,2 miliarde lei, continuând o tendință de neexecutare integrală a cheltuielilor începută în 2015, după criza bancară. Deși anumite economii sunt binevenite, în special datorită scăderii dobânzilor și creșterii veniturilor din contribuțiile sociale, reducerile din investiții și subvenții ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea creșterii economice, constată economistul VEaceslav Ioniță.

Pentru prima dată în ultimii 15 ani, cheltuielile statului au fost mai mici decât în anul precedent, cu o reducere de 650 milioane lei față de 2023. Această scădere nu este însă neapărat un semnal pozitiv, deoarece include tăieri importante în domenii strategice.

Unul dintre cele mai mari regrete ale execuției bugetare din 2024 este diminuarea investițiilor publice. Suma cheltuită a fost cu 300 de milioane lei mai mică decât planificarea inițială și, mai grav, sub nivelul din 2023. Aceasta poate afecta dezvoltarea infrastructurii și perspectivele economice pe termen lung.

Deși subvențiile au fost majorate cu 530 de milioane lei față de planificare, ele au fost totuși cu 300 de milioane lei mai mici decât în 2023. Această scădere afectează sectoarele dependente de sprijinul statului, în special agricultura și domeniile sociale.

Un aspect pozitiv al execuției bugetare din 2024 a fost economia de 800 de milioane lei la dobânzi, datorată scăderii inflației și a costului creditelor interne. Comparativ cu 2023, cheltuielile cu dobânzile au fost cu 1 miliard de lei mai mici.

În plus, creșterea veniturilor din contribuțiile sociale a permis guvernului să reducă transferurile către bugetul asigurărilor sociale cu 1,32 miliarde lei, fără a afecta plățile sociale.

Execuția bugetului de stat în 2024 reflectă un mix de economii necesare și reduceri problematice. Este esențial ca în 2025 să se rupă ciclul de neexecutare bugetară, astfel încât fondurile alocate să fie utilizate conform planificării, mai ales în investiții și subvenții, care sunt esențiale pentru dezvoltarea pe termen lung a Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#executie #deficit #buget

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deținătorii de automobile electrice din Republica Moldova vor începe să achite taxă de drum începând cu 1 ianuarie 2026, potrivit noilor reguli aprobate de autorități. Taxarea nu va mai fi legată de consumul de combustibil, ci de masa totală a automobilului, un criteriu care reflectă gradul de uzură produs infrastructurii rutiere.

Conform grilei de taxare, cuantumul va varia între 0,60 lei și 1,80 lei pentru fiecare kilogram din masa vehiculului:

Pentru mașinile cu masa de până la 1.500 kg inclusiv, taxa va fi de 0,60 lei/kg.
Autoturismele cu greutatea între 1.501 și 2.500 kg vor fi taxate cu 0,90 lei/kg.
În categoria 2.501–3.500 kg, tariful crește la 1,20 lei/kg.
Pentru vehiculele cu masa între 3.501 și 4.500 kg, se va aplica o taxă de 1,50 lei/kg.
Iar pentru automobilele care depășesc 4.500 kg, taxa ajunge la 1,80 lei/kg.

Prin această măsură, statul urmărește să introducă un sistem echitabil de contribuție la întreținerea drumurilor, având în vedere că mașinile electrice, deși nu consumă carburanți și nu plătesc accize, provoacă uzură infrastructurii rutiere la fel ca celelalte vehicule – iar în cazul SUV-urilor electrice, chiar mai mult, din cauza greutății ridicate a bateriilor.

Până acum, proprietarii de automobile electrice erau scutiți de orice taxă de drum, ceea ce crea un dezechilibru fiscal față de șoferii de mașini pe benzină sau motorină, care contribuie indirect prin accizele incluse în prețul carburanților.