2,2 miliarde lei „dispărute” din buget! Cine plătește prețul subexecutării cronice

Execuția bugetară din 2024 a înregistrat un deficit de 2,2 miliarde lei, continuând o tendință de neexecutare integrală a cheltuielilor începută în 2015, după criza bancară. Deși anumite economii sunt binevenite, în special datorită scăderii dobânzilor și creșterii veniturilor din contribuțiile sociale, reducerile din investiții și subvenții ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea creșterii economice, constată economistul VEaceslav Ioniță.

Pentru prima dată în ultimii 15 ani, cheltuielile statului au fost mai mici decât în anul precedent, cu o reducere de 650 milioane lei față de 2023. Această scădere nu este însă neapărat un semnal pozitiv, deoarece include tăieri importante în domenii strategice.

Unul dintre cele mai mari regrete ale execuției bugetare din 2024 este diminuarea investițiilor publice. Suma cheltuită a fost cu 300 de milioane lei mai mică decât planificarea inițială și, mai grav, sub nivelul din 2023. Aceasta poate afecta dezvoltarea infrastructurii și perspectivele economice pe termen lung.

Deși subvențiile au fost majorate cu 530 de milioane lei față de planificare, ele au fost totuși cu 300 de milioane lei mai mici decât în 2023. Această scădere afectează sectoarele dependente de sprijinul statului, în special agricultura și domeniile sociale.

Un aspect pozitiv al execuției bugetare din 2024 a fost economia de 800 de milioane lei la dobânzi, datorată scăderii inflației și a costului creditelor interne. Comparativ cu 2023, cheltuielile cu dobânzile au fost cu 1 miliard de lei mai mici.

În plus, creșterea veniturilor din contribuțiile sociale a permis guvernului să reducă transferurile către bugetul asigurărilor sociale cu 1,32 miliarde lei, fără a afecta plățile sociale.

Execuția bugetului de stat în 2024 reflectă un mix de economii necesare și reduceri problematice. Este esențial ca în 2025 să se rupă ciclul de neexecutare bugetară, astfel încât fondurile alocate să fie utilizate conform planificării, mai ales în investiții și subvenții, care sunt esențiale pentru dezvoltarea pe termen lung a Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#executie #deficit #buget

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Plafonul pentru anumite operațiuni valutare care pot fi efectuate fără autorizarea Băncii Naționale a Moldovei va crește de la 10 000 la 100 000 de euro, iar din 1 ianuarie 2028 va ajunge la 250 000 de euro. Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de modificare a Legii privind reglementarea valutară, care prevede liberalizarea treptată a operațiunilor valutare și simplificarea procedurilor pentru persoane și companii.

Modificările vor fi aplicate în două etape, înainte de liberalizarea deplină a operațiunilor valutare, prevăzută la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Astfel, pentru mai multe tipuri de tranzacții valutare, oamenii și companiile vor putea opera sume mai mari fără să solicite în prealabil autorizarea BNM.

Proiectul elimină și autorizarea pentru unele operațiuni financiare. Printre acestea se numără cumpărarea de către rezidenți a unor instrumente financiare străine, precum și anumite credite și împrumuturi acordate nerezidenților de societăți de investiții, organizații de creditare nebancară și societăți de asigurare și reasigurare.

Pentru moldovenii care pleacă să locuiască peste hotare, regulile vor fi mai simple. Persoanele fizice rezidente care emigrează vor putea deschide conturi în străinătate și transfera active atunci când își stabilesc domiciliul peste hotare sau pe perioada șederii în străinătate.

Din 1 octombrie 2027 va fi eliminat și regimul de notificare la BNM și de luare la evidență pentru anumite împrumuturi și credite externe primite de rezidenți. Măsura este prezentată în document ca o simplificare a procedurilor administrative pentru operațiunile financiare cu nerezidenții.

Schimbări sunt prevăzute și pentru aeroporturi și punctele internaționale de trecere a frontierei. Utilizarea valutei străine va fi permisă mai larg în unitățile comerciale din aeroporturi, la bordul aeronavelor și în zonele de trecere a frontierei.

Casele de schimb valutar vor putea, la rândul lor, să ofere servicii de plată și să distribuie sau să răscumpere monedă electronică, dacă sunt înregistrate ca agenți ai unor societăți de plată sau ai unor societăți emitente de monedă electronică licențiate.

În același timp, BNM își păstrează și își consolidează atribuțiile de control. Banca centrală va putea refuza autorizarea unei operațiuni valutare dacă aceasta prezintă riscuri legate de aplicarea sancțiunilor internaționale sau de încetarea relațiilor de corespondent bancar. Casele de schimb valutar vor trebui să prezinte BNM și informații privind situațiile financiare anuale.

#autorizarea BNM #operațiuni valutare