2,2 miliarde lei „dispărute” din buget! Cine plătește prețul subexecutării cronice

Execuția bugetară din 2024 a înregistrat un deficit de 2,2 miliarde lei, continuând o tendință de neexecutare integrală a cheltuielilor începută în 2015, după criza bancară. Deși anumite economii sunt binevenite, în special datorită scăderii dobânzilor și creșterii veniturilor din contribuțiile sociale, reducerile din investiții și subvenții ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea creșterii economice, constată economistul VEaceslav Ioniță.

Pentru prima dată în ultimii 15 ani, cheltuielile statului au fost mai mici decât în anul precedent, cu o reducere de 650 milioane lei față de 2023. Această scădere nu este însă neapărat un semnal pozitiv, deoarece include tăieri importante în domenii strategice.

Unul dintre cele mai mari regrete ale execuției bugetare din 2024 este diminuarea investițiilor publice. Suma cheltuită a fost cu 300 de milioane lei mai mică decât planificarea inițială și, mai grav, sub nivelul din 2023. Aceasta poate afecta dezvoltarea infrastructurii și perspectivele economice pe termen lung.

Deși subvențiile au fost majorate cu 530 de milioane lei față de planificare, ele au fost totuși cu 300 de milioane lei mai mici decât în 2023. Această scădere afectează sectoarele dependente de sprijinul statului, în special agricultura și domeniile sociale.

Un aspect pozitiv al execuției bugetare din 2024 a fost economia de 800 de milioane lei la dobânzi, datorată scăderii inflației și a costului creditelor interne. Comparativ cu 2023, cheltuielile cu dobânzile au fost cu 1 miliard de lei mai mici.

În plus, creșterea veniturilor din contribuțiile sociale a permis guvernului să reducă transferurile către bugetul asigurărilor sociale cu 1,32 miliarde lei, fără a afecta plățile sociale.

Execuția bugetului de stat în 2024 reflectă un mix de economii necesare și reduceri problematice. Este esențial ca în 2025 să se rupă ciclul de neexecutare bugetară, astfel încât fondurile alocate să fie utilizate conform planificării, mai ales în investiții și subvenții, care sunt esențiale pentru dezvoltarea pe termen lung a Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#executie #deficit #buget

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vizitatorii din afara Spațiului Economic European, categorie din care fac parte și cetățenii Republicii Moldova, care vor dori să treacă pragul muzeului Luvru vor trebui să plătească cu 45% mai mult pentru bilet.

Începând cu 14 ianuarie 2026, cetățenii vor trebui să plătească 32 de euro pentru a intra în cel mai vizitat muzeu din lume, ceea ce înseamnă cu 10 euro mai mult decât prețul actual al biletului de intrare. Ministrul culturii, Rachida Dati, își anunțase deja intenția de a introduce o politică tarifară diferențiată pentru Luvru.

„Am dorit o politică tarifară diferențiată, care va fi pusă în aplicare începând cu 1 ianuarie 2026 și care va permite, în special, finanțarea acestui nou proiect muzeal”, a declarat ea. Contactat de BFMTV.com, Ministerul Culturii a confirmat că această politică tarifară diferențiată are ca obiectiv să perceapă tarife mai mari vizitatorilor din afara Uniunii Europene, scrie News.ro.

În prezent, muzeul oferă deja o politică tarifară diferențiată în funcție de profilul vizitatorilor. Rezidenții cu vârste cuprinse între 18 și 26 de ani din țările Spațiului Economic European beneficiază de intrare gratuită, la fel ca vizitatorii cu dizabilități, șomerii sau beneficiarii de ajutoare sociale minime.

Decizia a fost anunțată în contextul recentului jaf de bijuterii de la Muzeul Luvru, în dezbaterile din Franța reproșându-se măsurile insuficiente de siguranță, în parte din cauza finanțării insuficiente a instituției.

În 2024, 77% dintre vizitatori au fost străini, 23% erau americani și 6% chinezi.

Precizăm că Spaţiul Economic European include Uniunea Europeană, Islanda, Liechtenstein şi Norvegia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#bilete scumpe #vizitatori #luvru #moldoveni