25% din terenul arabil al Ucrainei a fost făcut praf și pulbere de război. Catastrofa este totală

Ucraina a pierdut un sfert din terenul arabil de la invazia Rusiei, în special în sud și est, a declarat luni ministrul adjunct al Agriculturii, insistând că securitatea alimentară nu este amenințată.

„În ciuda pierderii a 25% din terenul arabil, plantarea culturilor în acest an este mai mult decât suficientă” pentru a asigura hrană pentru populație, a declarat Taras Vysotskiy într-o conferință de presă. El a spus că nivelul consumului național a scăzut „din cauza deplasărilor în masă și a migrației externe”, deoarece milioane de oameni au fugit pentru a scăpa de lupte.

Șapte milioane de ucraineni au fugit din calea războiului

Se estimează că peste șapte milioane de persoane au fost strămutate în Ucraina de războiul Rusiei, arată cifrele Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM) și Agenția ONU pentru Refugiați (UNHCR). 7,3 milioane au fugit în străinătate, dintre care mai mult de jumătate în Polonia.

În ciuda pierderii semnificative de teren din cauza rușilor, „situația actuală a zonelor de plantare a culturilor… nu reprezintă o amenințare pentru securitatea alimentară a Ucrainei”, a spus el.

„Fermierii ucraineni au reușit să se pregătească relativ bine pentru semănat înainte de începerea războiului”, a spus el. „În februarie, Ucraina importase deja aproximativ 70% din îngrășămintele necesare, 60% din produsele de combatere a bolilor și aproximativ o treime din combustibilul necesar” pentru însămânțare, a spus el.

Cu toate acestea, invadarea mai multor regiuni de către trupele ruse și blocarea continuă a porturilor Ucrainei la Marea Neagră, împiedicând exportul de cereale, i-au forțat pe fermierii ucraineni „să schimbe ceea ce și cât semănau”, a spus Vysotskiy.

Ucraina avea 30 de milioane de hectare de teren arabil

Înainte de război, Ucraina avea peste 30 de milioane de hectare de teren arabil, potrivit ONG-ului internațional World Data Center-Ucraina. În ciuda asigurărilor lui Vysotskii că războiul nu amenință proviziile interne de alimente ale Ucrainei, ONU a avertizat că războiul riscă să arunce zeci de milioane de oameni de pe glob în insecuritate alimentară, cu riscuri de malnutriție, înfometare și foamete în masă.

La începutul acestei luni, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că aproximativ 20-25 de milioane de tone de cereale sunt blocate în prezent în porturile ucrainene, o cifră care ar putea crește la 70-75 de milioane de tone până în toamnă.

Înainte de război, Ucraina era al patrulea furnizor de grâu și porumb din lume. Rusia și Ucraina produc 30% din oferta globală de grâu.

#Terenuri arabile #razboi #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.