30 de ani. MAIB trece la nivelul următor

20 Mai 2021, 14:00
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
20 Mai 2021, 14:00 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Cu ce se asociază aniversarea de 30 de ani? Cu momentul în care ești gata să-ți întemeiezi o familie, să-ți găsești jobul de vis sau faci alegeri importante pentru viitorul tău? Cu împlinirea de a-ți cumpăra prima casă sau de a-ți lansa propria afacere? Cert este că la 30 de ani toți suntem plini de energie și suficient de maturi, ne cunoaștem destul de bine, avem curaj pentru noi provocări și ne dorim să trecem la #nivelulurmător, să devenim MAIBuni. Acesta este obiectivul Moldova Agroindbank, ajunsă la cea de-a 30-a aniversare.

La 30 de ani, MAIB este cea mai mare instituție financiară din țară cu o comunitate de circa un milion de clienți, 3.500 de acționari și peste 2.000 de angajați, cu o cotă de piață de circa 34% din portofoliul de credite, 30% din volumul depozitelor și un portofoliu de active de aproximativ 30%.

La 30 de ani, MAIB este cea mai de succes bancă din țară, fiind desemnată timp de 15 ani consecutiv drept „Cea mai bună bancă din Moldova” de către revista internațională „Global Finance”. MAIB se dezvoltă într-un ritm dinamic, influențând pozitiv mediul de afaceri, climatul investițional și rezultatele clienților săi în propriile afaceri. Cum? Datorită celor mai eficiente, rapide și inovatoare produse și servicii bancare, dar și expertizei profesionale oferită de către angajați.

La 30 de ani, MAIB este cea mai digitalizată bancă din țară și a obținut de 2 ori trofeul „Best Digital Bank Moldova”, o distincție oferită de publicația internațională „Global Banking and Finance Review”. MAIB își dezvoltă constant funcționalitățile online, iar în ultimul an a crescut considerabil numărul utilizatorilor digitali activi, numărul descărcărilor aplicației mobile și numărul plăților efectuate online. Astfel, în timpul pandemiei MAIB a oferit clienților confortul de a avea la dispoziție o bancă întreagă doar la un click distanță.

La 30 de ani, MAIB este gata să treacă la nivelul următor:

Următorul nivel al experienței clientului. MAIB își propune să construiască o experiență centrată pe client, astfel încât procedurile să fie mai rapide și simple, transparente și mai agile, axate pe atenția și grija pentru clienți.

Următorul nivel al digitalizării.  MAIB va continua transformarea capacităților sale digitale pentru a-și menține pozițiile de lider în domeniu și pentru a ține mereu pasul cu tendințele digitale globale. Mai mult, va deveni orchestratorul ecosistemelor financiare digitale.

Următorul nivel al dezvoltării internaționale. MAIB va avansa către listarea sa potențială la o bursă internațională. Această abordare va influența pozitiv climatul investițional și de afaceri al țării și va deschide calea pentru întreprinderile din Moldova să se integreze pe piețele financiare internaționale.

Realizările, dar și obiectivele băncii sunt rezultatul sinergiei acționarilor, angajaților și clienților, care duce MAIB mai departe, într-o nouă etapă.

Împreună spre nivelul următor!

21 Aug. 2026, 20:28
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
21 Aug. 2026, 20:28 // Actual //  Ursu Victor

Guvernul intenționează să introducă din nou regimul de licențiere a importurilor de cereale, măsura urmând să fie discutată la ședința Executivului de săptămâna viitoare. Anunțul a fost făcut de premierul Vasile Tofan, care susține că intervenția este menită să protejeze producătorii și exportatorii moldoveni de presiunile asupra prețurilor, dar avertizează că decizia implică și riscuri pentru alte sectoare ale economiei.

„La următoarea ședință a Guvernului, vom recomanda introducerea regimului de licențiere pentru importurile de cereale”, a anunțat Tofan.

Premierul afirmă că, în mod normal, statul ar trebui să intervină cât mai puțin pe piață, însă situația actuală impune găsirea unui echilibru între interesele agricultorilor și cele ale industriilor care folosesc cerealele drept materie primă.

Potrivit lui, limitarea importurilor prin licențiere ar putea proteja fermierii moldoveni, dar în același timp poate scumpi materia primă pentru morărit, panificație, zootehnie și industria uleiurilor.

Tofan avertizează că, dacă aceste sectoare își pierd competitivitatea, Republica Moldova riscă să importe mai multe produse cu valoare adăugată mai mare, precum făină, carne, lapte și ulei, în loc să le producă pe piața internă.

„Cele mai dificile sunt [deciziile] de tip 50/50, când trebuie să cântărești interese legitime, dar diferite, și să alegi soluția care implică cele mai mici riscuri pentru economie în ansamblu. Aceasta este una dintre ele”, a explicat premierul.

Șeful Guvernului susține însă că există și semnale favorabile pentru agricultori. Primele date privind recolta din acest an ar indica rezultate bune, iar în cazul rapiței au fost înregistrate randamente ridicate în mai multe regiuni și prețuri peste nivelul de anul trecut.

Un alt factor favorabil ar putea veni de pe piața europeană. Potrivit premierului, perspectivele pentru unele culturi s-au deteriorat semnificativ în Europa. Recolta de porumb este estimată în prezent la un nivel cu aproape 20% sub media ultimilor cinci ani, iar oferta mai redusă ar putea susține prețurile regionale la cereale.

Tofan spune că aceste perspective nu elimină însă problemele agricultorilor moldoveni, care operează cu marje reduse și sunt expuși atât riscurilor climatice, cât și unei piețe regionale afectate de război și perturbări logistice.

Mecanismul concret de licențiere urmează să fie stabilit la ședința Guvernului de săptămâna viitoare. Potrivit premierului, un regim similar a fost aplicat în perioada 2024–2025 și ar fi avut „efecte benefice” pentru producătorii autohtoni de cereale.

Noua măsură ar urma să aibă caracter temporar și să fie valabilă până la 31 octombrie 2026.

Pe termen lung, Tofan afirmă că autoritățile trebuie să se concentreze pe reducerea costurilor logistice, îmbunătățirea accesului la piețele externe, dezvoltarea capacităților de depozitare și procesare, facilitarea finanțării și creșterea competitivității sectorului agricol.

„Protejarea fermierilor este importantă. La fel de important este să nu slăbim, fără să vrem, celelalte ramuri ale economiei care depind de cereale”, a conchis premierul.