30 de ani. MAIB trece la nivelul următor

20 Mai 2021, 14:00
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
20 Mai 2021, 14:00 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Cu ce se asociază aniversarea de 30 de ani? Cu momentul în care ești gata să-ți întemeiezi o familie, să-ți găsești jobul de vis sau faci alegeri importante pentru viitorul tău? Cu împlinirea de a-ți cumpăra prima casă sau de a-ți lansa propria afacere? Cert este că la 30 de ani toți suntem plini de energie și suficient de maturi, ne cunoaștem destul de bine, avem curaj pentru noi provocări și ne dorim să trecem la #nivelulurmător, să devenim MAIBuni. Acesta este obiectivul Moldova Agroindbank, ajunsă la cea de-a 30-a aniversare.

La 30 de ani, MAIB este cea mai mare instituție financiară din țară cu o comunitate de circa un milion de clienți, 3.500 de acționari și peste 2.000 de angajați, cu o cotă de piață de circa 34% din portofoliul de credite, 30% din volumul depozitelor și un portofoliu de active de aproximativ 30%.

La 30 de ani, MAIB este cea mai de succes bancă din țară, fiind desemnată timp de 15 ani consecutiv drept „Cea mai bună bancă din Moldova” de către revista internațională „Global Finance”. MAIB se dezvoltă într-un ritm dinamic, influențând pozitiv mediul de afaceri, climatul investițional și rezultatele clienților săi în propriile afaceri. Cum? Datorită celor mai eficiente, rapide și inovatoare produse și servicii bancare, dar și expertizei profesionale oferită de către angajați.

La 30 de ani, MAIB este cea mai digitalizată bancă din țară și a obținut de 2 ori trofeul „Best Digital Bank Moldova”, o distincție oferită de publicația internațională „Global Banking and Finance Review”. MAIB își dezvoltă constant funcționalitățile online, iar în ultimul an a crescut considerabil numărul utilizatorilor digitali activi, numărul descărcărilor aplicației mobile și numărul plăților efectuate online. Astfel, în timpul pandemiei MAIB a oferit clienților confortul de a avea la dispoziție o bancă întreagă doar la un click distanță.

La 30 de ani, MAIB este gata să treacă la nivelul următor:

Următorul nivel al experienței clientului. MAIB își propune să construiască o experiență centrată pe client, astfel încât procedurile să fie mai rapide și simple, transparente și mai agile, axate pe atenția și grija pentru clienți.

Următorul nivel al digitalizării.  MAIB va continua transformarea capacităților sale digitale pentru a-și menține pozițiile de lider în domeniu și pentru a ține mereu pasul cu tendințele digitale globale. Mai mult, va deveni orchestratorul ecosistemelor financiare digitale.

Următorul nivel al dezvoltării internaționale. MAIB va avansa către listarea sa potențială la o bursă internațională. Această abordare va influența pozitiv climatul investițional și de afaceri al țării și va deschide calea pentru întreprinderile din Moldova să se integreze pe piețele financiare internaționale.

Realizările, dar și obiectivele băncii sunt rezultatul sinergiei acționarilor, angajaților și clienților, care duce MAIB mai departe, într-o nouă etapă.

Împreună spre nivelul următor!

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.