Fantezia fiscală a lui Trump: 3,3 trilioane de dolari în minus la buget

30 Iun. 2025, 10:38
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
30 Iun. 2025, 10:38 // Actual //  Ursu Victor

Un nou proiect de lege promovat de fostul președinte Donald Trump, descris de republicani drept un „mare și frumos plan economic”, ar putea majora deficitul bugetar federal al SUA cu aproximativ 3,3 trilioane de dolari în următorul deceniu, potrivit unei evaluări independente realizate de Biroul pentru Buget al Congresului (CBO), citată de Bloomberg.

Proiectul de lege include extinderea reducerilor fiscale adoptate în timpul mandatului lui Trump, precum și tăieri semnificative de cheltuieli în programele sociale, cum ar fi Medicaid și Programul de asistență alimentară suplimentară (SNAP). Aceste măsuri fac parte dintr-un pachet economic mai larg care reflectă prioritățile politice ale fostului președinte.

Versiunea proiectului aprobată de Senat a fost estimată la un impact bugetar de 507,6 miliarde de dolari pe parcursul a zece ani, în timp ce varianta adoptată anterior de Camera Reprezentanților implică o povară fiscală chiar mai mare, de 2,8 trilioane de dolari.

În mod tradițional, impactul bugetar al unui proiect legislativ este calculat în raport cu legislația actuală. Însă republicanii doresc să schimbe acest model de analiză, presupunând că actualele politici fiscale vor fi menținute permanent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!