40 de milioane de euro zac uitate prin casele moldovenilor! Banii de care nimeni nu-și mai amintește

Economistul Veaceslav Ioniță susține că moldovenii ar putea avea cel puțin 40 de milioane de euro „uitați” prin case, bani ascunși atât de bine încât proprietarii nici nu-și mai amintesc de existența lor.

Estimarea lui Ioniță are la bază mai multe studii privind comportamentul populației în raport cu economiile personale.

Potrivit lui Ioniță, cetățenii Republicii Moldova păstrează în bănci aproximativ 90 de miliarde de lei, echivalentul a circa 4,5 miliarde de euro.

Totuși, estimările arată că încă aproximativ 4 miliarde de euro ar fi ținuți în locuințe, în diferite valute, iar aproape jumătate dintre acești bani sunt în euro.

Economistul amintește un sondaj mai vechi realizat de IDIS Viitorul, care arăta că aproape jumătate din economiile moldovenilor sunt păstrate în afara sistemului bancar. Dintre banii ținuți „la saltea”, aproximativ 40% sunt în lei, iar restul în valută, euro fiind moneda preferată.

Cu referire la studiile internaționale, Ioniță afirmă că oamenii ajung să „uite” între 1% și 5% din economiile păstrate acasă. Aplicând un calcul prudent la situația Republicii Moldova, acesta estimează că suma totală a banilor uitați ar putea ajunge la cel puțin 40 de milioane de euro.

#euro #economii #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.