Băncile vor să dea mai mulți bani agriculturii, dar dau de fermieri supraîndatorați

Portofoliul de credite acordate agriculturii a ajuns la 5,3 miliarde de lei, în creștere cu aproape 5% față de anul trecut, iar băncile își mențin deschiderea pentru finanțarea acestui sector, a declarat Direl Noroc, președintele Asociației Băncilor.

Potrivit acestuia, sectorul bancar este pregătit să colaboreze cu autoritățile pentru a dezvolta noi mecanisme care să stimuleze creditarea agriculturii, inclusiv prin produse financiare realizate în parteneriat cu Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA).

„Suntem deschiși să ne implicăm și să colaborăm pentru a dezvolta programe care să crească finanțarea pentru agricultură, dar și pentru alte segmente. Am demonstrat acest lucru și anterior, inclusiv prin programe cu garanții oferite de ODA”, a menționat Noroc.
În prezent, băncile și ODA analizează lansarea unor noi produse financiare menite să extindă accesul agricultorilor la credite. Totodată, un mecanism considerat eficient și propus pentru continuare este programul de garantare dedicat fermierilor, care ar putea crește apetitul băncilor pentru finanțarea sectorului.

Un semnal pozitiv vine și din evoluția calității creditelor: rata creditelor neperformante în agricultură a scăzut semnificativ, pe fondul restructurărilor realizate anul trecut și al deschiderii băncilor către acest domeniu.
Cu toate acestea, sectorul rămâne vulnerabil în anumite cazuri. Reprezentantul Asociației Băncilor a subliniat că există agricultori aflați în situații dificile, afectați de supraîndatorare sau chiar insolvabilitate, ceea ce limitează capacitatea băncilor de a acorda noi împrumuturi.

„Băncile utilizează banii deponenților și trebuie să acorde credite în mod prudent. Situațiile diferă de la un agricultor la altul, iar în unele cazuri există datorii inclusiv față de furnizori”, a explicat Noroc.

#bani #Agricultură #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Scumpirea carburanților, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, începe să se vadă direct în prețul biletelor de avion. Costurile pentru zboruri au crescut semnificativ în ultimele săptămâni, iar pasagerii resimt deja diferența, în special pe cursele lungi.

Potrivit unei analize realizate de organizația Transport & Environment, creșterea prețului kerosenului a adăugat în medie 88 de euro per pasager la zborurile lung-curier din Europa și aproximativ 29 de euro pentru cele pe distanțe scurte. Comparativ cu sfârșitul lunii februarie, înainte de declanșarea conflictului, unele rute au devenit vizibil mai scumpe. De exemplu, un zbor între Barcelona și Berlin costă cu circa 26 de euro mai mult doar din cauza combustibilului, iar o cursă Paris–New York implică un cost suplimentar de aproximativ 129 de euro per pasager.

Creșterile vin în contextul în care prețul petrolului a depășit pragul de 100 de dolari pe baril, iar operatorii aerieni se confruntă cu riscul unui deficit de kerosen. Companiile din Europa avertizează că situația ar putea duce nu doar la scumpiri, ci și la reducerea unor zboruri în perioada de vară, dacă problemele de aprovizionare persistă.

Mai mulți mari operatori aerieni au transmis încă din martie că majorările de costuri nu pot fi absorbite integral și vor fi transferate către pasageri. În acest context, o vară cu bilete mai scumpe pare tot mai probabilă.

Organizația Transport & Environment susține că impactul actual al scumpirii combustibilului depășește costurile generate de politicile de mediu ale Uniunii Europene. Reprezentanții acesteia atrag atenția că problema principală rămâne dependența de petrolul importat, nu reglementările europene.

Pe fondul acestor presiuni, companiile aeriene cer deja amânarea unor obligații privind utilizarea combustibililor sintetici pentru aviație, invocând dificultăți de producție și costuri ridicate. În același timp, Uniunea Europeană pregătește măsuri pentru gestionarea aprovizionării limitate cu combustibil, într-un moment în care piața aviației intră într-o perioadă incertă.