5G, rețeaua revoluționară care „dezamăgește pe toată lumea”

De la mașini autonome, la frigidere conectate și realitatea imersivă uluitoare: 5G trebuia să revoluționeze utilizarea telefoniei mobile, dar, de la consumatori la întreprinderi, rețeaua de ultimă generație „a dezamăgit aproape pe toată lumea”, spun experții, transmite agenția AFP, citată de boursorama.com.

Aflată în centrul discuțiilor de la reuniunea anuală a industriei mobile de la Barcelona (MWC), 5G este prezentată de organizatorii evenimentului ca fiind o rețea care va redefini „modul în care lumea se conectează”.

În realitate, „5G a dezamăgit aproape pe toată lumea – furnizorii de servicii și consumatorii – și nu a reușit să entuziasmeze companiile”, a declarat pentru AFP Dario Talmesio, director de cercetare la firma specializată Omdia.

Mii de consumatori americani au răspuns anul trecut la un sondaj, afirmând că sunt entuziasmați de perspectiva 5G. Însă, atunci când au fost întrebați, aceștia aveau doar o idee vagă despre beneficiile pe care le vor primi.

Cei mai mulți dintre ei au enumerat chiar servicii care erau deja disponibile cu rețeaua 4G, potrivit sondajului realizat de compania israeliană de software ironSource.

Anunțat ca fiind catalizatorul următoarei „revoluții industriale” încă de la lansarea sa în 2020, 5G promitea să perturbe sectoare întregi ale economiei cu noi utilizări, cum ar fi mentenanța predictivă, care ar trebui să permită reducerea defecțiunilor, sau realitatea augmentată, care ar trebui să permită apariția „industriei 4.0”.

Cum se poate realiza acest lucru? Datorită timpului redus de transmitere a datelor, o creștere de zece ori a debitului, dar și o creștere de zece ori a securității, cu ajutorul rețelelor private, care permit păstrarea datelor în cadrul întreprinderii.

Critici de neconceput

„Investițiile masive în rețele, care se ridică la aproape 600 de miliarde de euro în Europa în ultimul deceniu, sunt greu de monetizat”, a avertizat luni, la Barcelona, Christel Heydemann, directorul operatorului francez Orange.

Pentru o mare parte a industriei, însă, criticile la adresa 5G sunt de neconceput. Vicepreședintele Ericsson, Fredrik Jejdling, a respins luni ideea că adoptarea redusă a 5G ar fi unul dintre motivele disponibilizărilor masive, 8.500 de locuri de muncă la nivel mondial, anunțate vinerea trecută.

„Aceasta este o platformă pentru inovare. Dacă nu o faci, nu știi ce pierzi”, a spus el, insistând că nu se va face niciun compromis în ceea ce privește cercetarea și dezvoltarea 5G.

Frédérique Liaigre, care conduce operațiunile comerciale ale Verizon în Franța și în alte țări europene, a împărtășit entuziasmul executivului Ericsson, afirmând că potențialul 5G „nu are limite”.

În timp ce Verizon a fost unul dintre primii care a implementat 5G pentru clienții săi din SUA, Liaigre admite că partea comercială este abia la început, cu proiecte în curs de desfășurare, cum ar fi furnizarea unei rețele 5G private pentru portul Southampton din Marea Britanie, pentru a-și îmbunătăți securitatea și gestionarea lanțului de aprovizionare.

„Capacitățile de transformare ale acestei tehnologii sunt cu adevărat uimitoare”, a spus ea.

După o primă lansare a antenelor 5G pornind de la infrastructura 4G (denumită non stand alone) în 2020, se așteaptă ca a doua fază a implementării 5G de către operatori să permită rețelei să își atingă potențialul maxim odată ce se va afla pe o infrastructură de rețea 100% 5G (standalone) în cursul anului 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#global #5g #retea

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.