5G, rețeaua revoluționară care „dezamăgește pe toată lumea”

De la mașini autonome, la frigidere conectate și realitatea imersivă uluitoare: 5G trebuia să revoluționeze utilizarea telefoniei mobile, dar, de la consumatori la întreprinderi, rețeaua de ultimă generație „a dezamăgit aproape pe toată lumea”, spun experții, transmite agenția AFP, citată de boursorama.com.

Aflată în centrul discuțiilor de la reuniunea anuală a industriei mobile de la Barcelona (MWC), 5G este prezentată de organizatorii evenimentului ca fiind o rețea care va redefini „modul în care lumea se conectează”.

În realitate, „5G a dezamăgit aproape pe toată lumea – furnizorii de servicii și consumatorii – și nu a reușit să entuziasmeze companiile”, a declarat pentru AFP Dario Talmesio, director de cercetare la firma specializată Omdia.

Mii de consumatori americani au răspuns anul trecut la un sondaj, afirmând că sunt entuziasmați de perspectiva 5G. Însă, atunci când au fost întrebați, aceștia aveau doar o idee vagă despre beneficiile pe care le vor primi.

Cei mai mulți dintre ei au enumerat chiar servicii care erau deja disponibile cu rețeaua 4G, potrivit sondajului realizat de compania israeliană de software ironSource.

Anunțat ca fiind catalizatorul următoarei „revoluții industriale” încă de la lansarea sa în 2020, 5G promitea să perturbe sectoare întregi ale economiei cu noi utilizări, cum ar fi mentenanța predictivă, care ar trebui să permită reducerea defecțiunilor, sau realitatea augmentată, care ar trebui să permită apariția „industriei 4.0”.

Cum se poate realiza acest lucru? Datorită timpului redus de transmitere a datelor, o creștere de zece ori a debitului, dar și o creștere de zece ori a securității, cu ajutorul rețelelor private, care permit păstrarea datelor în cadrul întreprinderii.

Critici de neconceput

„Investițiile masive în rețele, care se ridică la aproape 600 de miliarde de euro în Europa în ultimul deceniu, sunt greu de monetizat”, a avertizat luni, la Barcelona, Christel Heydemann, directorul operatorului francez Orange.

Pentru o mare parte a industriei, însă, criticile la adresa 5G sunt de neconceput. Vicepreședintele Ericsson, Fredrik Jejdling, a respins luni ideea că adoptarea redusă a 5G ar fi unul dintre motivele disponibilizărilor masive, 8.500 de locuri de muncă la nivel mondial, anunțate vinerea trecută.

„Aceasta este o platformă pentru inovare. Dacă nu o faci, nu știi ce pierzi”, a spus el, insistând că nu se va face niciun compromis în ceea ce privește cercetarea și dezvoltarea 5G.

Frédérique Liaigre, care conduce operațiunile comerciale ale Verizon în Franța și în alte țări europene, a împărtășit entuziasmul executivului Ericsson, afirmând că potențialul 5G „nu are limite”.

În timp ce Verizon a fost unul dintre primii care a implementat 5G pentru clienții săi din SUA, Liaigre admite că partea comercială este abia la început, cu proiecte în curs de desfășurare, cum ar fi furnizarea unei rețele 5G private pentru portul Southampton din Marea Britanie, pentru a-și îmbunătăți securitatea și gestionarea lanțului de aprovizionare.

„Capacitățile de transformare ale acestei tehnologii sunt cu adevărat uimitoare”, a spus ea.

După o primă lansare a antenelor 5G pornind de la infrastructura 4G (denumită non stand alone) în 2020, se așteaptă ca a doua fază a implementării 5G de către operatori să permită rețelei să își atingă potențialul maxim odată ce se va afla pe o infrastructură de rețea 100% 5G (standalone) în cursul anului 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#global #5g #retea

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.