6 tv-uri fără licență. Sturza: Toate deciziile transferate în „edinoe okno”. E ambiție, curaj sau tupeu inconștient?

Să mai bocim puțin. Văd că mulți strâng fioros din pumnișori – ni se încalcă drepturile la libera exprimare. Jos dictatura! Și eu zic Jos! De ce? Ca să fiu în trend cu lumea. Cine astăzi exclamă Sus?!, a comentat fostul premier și actualul om de afaceri Ion Sturza recenta decizie a CSE de suspendare a licenței a șase poturi de televiziune.

Fostul premier spune că acum câțiva ani, Banca Națională și Guvernul au fost nevoiți să intervină când 70%(!) din sistemul bancar era controlat prin offshore-uri de persoane dubioase. Și asta după ce s-a furat miliardul. „S-a considerat că e un pericol asupra securității statului. Evident, și azi cineva pe alte meleaguri mai schelălăie. Dar până la urmă a fost o decizie asumată și corectă”.

”Acum, când 70%(!) din piața media este controlată tot prin interpuși și a devenit un instrument de propagandă al hoților de miliarde, dar și al invadatorilor în Ucraina – ne, nelizea. Ba zea, cred eu. Așa cum a procedat și UE, retrăgându-le licențele de emisie. La noi doar le-au suspendat. Să-și aducă în conformitate cu legislația treburile și, poftim. Emisiuni de divertisment, seriale și cancan? Păi pe rețetele TV sunt astăzi sute de canale! Smotri, ne hociu!”, a punctat fostul premier.

Omul de afaceri îi compătimește pe unii dintre angajații televiziunilor cărora le-a fost suspendată licența.

„Îmi este și mie jale de (unii) angajați ai acestor posturi. Sunt chiar talentați. I-am văzut pe unii cum își întorceau jenați privirile din fața camerelor. Mâncau cactuși și plângeau, săracii… Dar ce are munca de jurnalist cu funcția de trompetist-propagandist? Și asta cu „posturi rusești” nu ține deloc. De ce? Întrebați-o pe Maria Zaharova, cea mai mare apărătoare a „libertății presei”. Doar să fiți atenți, puteți încasa vreo zece anișori de pârnaie la țar pentru o întrebare incomodă”, a precizat Sturza.

Fostul premier afirmă că decizia a fost luată fără netransparent și s-a comunicat insuficient

„Un lucru în esență corect și legal s-a făcut ca „de obicei”, într-o formă netransparentă și s-a comunicat extrem de prost. Un fel „de-atâta”. De ce nu a luat această decizie Consiliul Audiovizualului însoțită de explicațiile de rigoare? Sau ei sunt ocupați cu amenzile la TVM? Nu are condiții legale? Atunci avem o problemă. Da, suntem cu războiul la ușă, da, avem stare excepțională. Dar prea ușor am transferat toate deciziile în „edinoe okno” (unicul ghișeu). E ambiție, curaj sau tupeu inconștient”, se întreabă Sturza.

La sfârșitul săptămânii trecute, vineri, Comisia Situații Excepționale a suspendat, pe perioada stării de urgență, licențele a șase posturi de televiziune. Este vorba de Primul în Moldova, RTR Moldova, Accent TV, NTV Moldova, TV6, Orhei TV.

#televiziuni #suspendare #licenta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.