Starea de urgență a fost prelungită cu 58 de voturi PAS

Starea de urgență a fost prelungită cu 58 de voturi PAS.

Dorin Recean susține că și în continuare se menține pericolul de survolare neautorizată a spațiului aerian național al Republicii Moldova. De asemenea, se constată că ”țara noastră este expusă amenințărilor asimetrice și a unui larg spectru de manifestări ale războiului hibrid. În acest context, trebuie luat în considerare și riscul unor noi atacuri cibernetice asupra instituțiilor publice și a infrastructurii critice naționale”.

În acest context, Republica Moldova are nevoie în continuare de mecanismele legale circumscrise stării de urgență, pentru a gestiona eventuale evoluții imprevizibile, afirmă prim-ministrul R.Moldova.

Astfel, pe durata stării de urgență, Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova va emite dispoziții cu caracter obligatoriu și executoriu pentru conducătorii autorităților administrației publice centrale și locale, ai agenților economici, ai instituțiilor publice, precum și pentru cetățenii Republicii Moldova și alte persoane aflate pe teritoriul țării.

Starea de urgență a fost instituită la 24 februarie 2022, odată cu izbucnirea războiului în Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vot #stare de urgenta #deputati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gradul de economisire al populației din Republica Moldova rămâne redus, arată cele mai noi date ale Băncii Naționale. Conform sondajului, 74,7% dintre respondenți declară că nu au reușit să economisească nimic în ultimele șase luni, ceea ce confirmă fragilitatea situației financiare a gospodăriilor și presiunile persistente asupra bugetelor familiale.

Printre cei care totuși reușesc să economisească, preferințele continuă să se orienteze către forme tradiționale și puțin productive. 57,1% își păstrează economiile în numerar, iar 46,1% în conturi curente bancare, ambele opțiuni având randamente minime sau inexistente. Doar 9,1% aleg depozitele la termen, 3,1% asigurările de viață, 4,7% investițiile imobiliare, iar 2% valorile mobiliare, indicând un apetit redus pentru instrumente financiare mai sofisticate sau generatoare de venit.

Percepția asupra siguranței depozitelor bancare rămâne împărțită. 31,1% dintre respondenți cred că economiile sunt „parțial sigure” în băncile moldovenești, în timp ce 29% le consideră sigure sau foarte sigure, iar 25,4% spun că sunt nesigure sau foarte nesigure, o diferență ce reflectă niveluri variate de încredere după șocurile financiare din ultimul deceniu.

Scopurile pentru care oamenii economisesc nu s-au schimbat esențial. 54,7% pun bani deoparte pentru situații neprevăzute, iar 45,7% pentru investiții în copii, nepoți sau rude. Alte motivații includ cumpărături planificate pe termen scurt (42,9%), teama unei deteriorări a situației financiare (33,1%), obiectivele pe termen lung (28,3%) și investițiile în active rentabile (10,2%).