Starea de urgență a fost prelungită cu 58 de voturi PAS

Starea de urgență a fost prelungită cu 58 de voturi PAS.

Dorin Recean susține că și în continuare se menține pericolul de survolare neautorizată a spațiului aerian național al Republicii Moldova. De asemenea, se constată că ”țara noastră este expusă amenințărilor asimetrice și a unui larg spectru de manifestări ale războiului hibrid. În acest context, trebuie luat în considerare și riscul unor noi atacuri cibernetice asupra instituțiilor publice și a infrastructurii critice naționale”.

În acest context, Republica Moldova are nevoie în continuare de mecanismele legale circumscrise stării de urgență, pentru a gestiona eventuale evoluții imprevizibile, afirmă prim-ministrul R.Moldova.

Astfel, pe durata stării de urgență, Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova va emite dispoziții cu caracter obligatoriu și executoriu pentru conducătorii autorităților administrației publice centrale și locale, ai agenților economici, ai instituțiilor publice, precum și pentru cetățenii Republicii Moldova și alte persoane aflate pe teritoriul țării.

Starea de urgență a fost instituită la 24 februarie 2022, odată cu izbucnirea războiului în Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vot #stare de urgenta #deputati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.