94 de companii conduse de tineri vor primi granturi de până la 180 mii lei din partea statului. Vor lansa afaceri

94 de companii conduse de tineri vor primi granturi de până la 180 mii lei din partea statului pentru inițierea propriilor afaceri acasă. Astăzi, 24 decembrie, comitetul de coordonare al Programului „START pentru TINERI: o afacere durabilă la tine acasă” a aprobat spre finanțare proiectele investiționale depuse de tinerii antreprenori în cadrul celui de-al patrulea apel de proiecte al programului.

Valoarea totală a granturilor aprobate va constitui 15,93 mil. lei, care va contribui la atragerea a 25,70 mil. lei lei investiții în economie. Implementarea proiectelor investiționale ale tinerilor va contribui la crearea a circa 275 locuri de muncă, dintre care 131 pentru femei.

Din numărul de 94 de proiecte investiționale acceptate pentru finanțare, 45 de afaceri sunt create/administrate de către femei. Circa 67% din afacerile create de tineri vor fi desfășurate în zonele rurale. Cele mai active localități fiind mun. Chișinău, UTA Găgăuzia, Căușeni, Ungheni, Cahul, Ștefan-Vodă și Orhei. Companiile ce urmează a fi create vizează domeniile: prestarea serviciilor (48%), o treime din afaceri (34%) vor activa în domeniul industriei prelucrătoare, iar alte 13% din afaceri își vor desfășura activitatea în agricultură și zootehnie.

Programul național „START PENTRU TINERI: o afacere durabilă la tine acasă” a fost lansat în luna februarie 2019 și are ca scop dezvoltarea spiritului antreprenorial în rândul tinerilor și încurajarea inițierii afacerii, în special în zonele rurale, prin facilitarea accesului la resurse financiare, instruire, consultanță și mentorat în gestiunea și extinderea afacerii.

Pe parcursul implementării Programului, 1459 de tineri au fost instruiți în domeniul antreprenorial și ghidați în elaborarea proiectelor investiționale, iar 300 proiecte investiționale au fost aprobate pentru finanțare, dintre care 246 proiecte investiționale sub formă de grant și 54 proiecte investiționale sub formă de Business Voucher. Totodată, au fost realizate 31 de Hackathoane în toate regiunile țării, pentru a stimula creativitatea tinerilor din toată țara privind generarea ideilor și identificarea celor mai viabile și inovatoare potențiale idei de afaceri.

La competiție s-au înscris 182 de companii din toate regiunile țării, care au trecut printr-un proces riguros de selectare. Din numărul companiilor aprobate spre finanțare, pentru 7 proiecte investiționale contribuția proprie în valoare de 20% va fi acoperită de Organizația Internațională a Muncii, în cadrul Parteneriatului Local de Ocupare din raioanele Cantemir și Căușeni.

#start pentru tineri #odimm #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.