IKEA închide definitiv ușa în Rusia – Ultimul activ, vândut unui milionar rus

Grupul suedez Ingka, proprietarul IKEA, a vândut ultimul său activ din Rusia, un depozit din localitatea Esipovo, regiunea Moscovei, potrivit unor surse din piața imobiliară comercială și a reprezentanților cumpărătorului, omul de afaceri Robert Uzilov.

Depozitul, deschis de compania suedeză în 2003, este un centru de distribuție de aproape 180.000 metri pătrați, care a deservit toate magazinele IKEA din Rusia. În 2019, fostul director general Ingka pentru Rusia, Patrick Antoni, a descris acest centru drept „cheia dezvoltării IKEA în Rusia”.

În martie 2022, Ingka și-a suspendat activitatea în Rusia și Belarus, în contextul războiului din Ucraina, și a închis fabricile din regiune. Până în 2023, grupul suedez a vândut toate activele sale principale din Rusia: fabricile au fost preluate de companii locale, 14 centre comerciale „Mega” au ajuns la Gazprombank, iar sediul IKEA din „Himki Business Park” a fost cumpărat de compania „KLS-Himki”.

Sursele agenției RBC au menționat că depozitul a rămas neutilizat de la închiderea IKEA. Deși identitatea viitorului ocupant al centrului nu este cunoscută, tranzacția a fost aprobată de comisia guvernamentală pentru controlul investițiilor străine, condusă de ministrul rus al Finanțelor, Anton Siluanov. Tranzacția a respectat regulile de vânzare, incluzând o reducere obligatorie de preț și o contribuție voluntară la bugetul rus.

În octombrie 2024, guvernul rus a majorat cerințele pentru reducerile aplicate activelor vândute de companii străine la cel puțin 60% și a mărit contribuția bugetară de la 15% la 35% din valoarea activului. Tranzacția Ingka Group a fost însă încheiată înainte de aplicarea noilor condiții.

Anton Aliabiev, director în cadrul CORE.XP, a estimat valoarea pieței a depozitului din Esipovo la 16-18 miliarde de ruble. Cu toate acestea, construcția este adaptată specific pentru logistica IKEA, ceea ce poate ridica dificultăți în utilizarea sa ulterioară, a comentat Konstantin Fomichenko, partener NF Group.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ikea #Suedia #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.