Proiect revoluționar în Chișinău: Orașul va economisi 30% din pierderile de căldură cu un credit de 143,5 mil. de euro

13 Nov. 2024, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Nov. 2024, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Guvernul Republicii Moldova a aprobat astăzi, în cadrul ședinței Cabinetului de miniștri, inițierea negocierilor pentru semnarea unui Acord de împrumut cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) în valoare de 143,5 milioane de euro. Scopul acestui împrumut este de a finanța proiectul de “Optimizare a sistemului de alimentare centralizată cu energie termică din municipiul Chișinău”.

Proiectul vizează modernizarea infrastructurii de termoficare din capitala Moldovei și va include instalarea a 2.510 Puncte Termice Individuale (PTI), precum și tranziția a 1.665 de blocuri la distribuția orizontală a agentului termic. Aceste schimbări vor contribui la reducerea pierderilor de căldură cu până la 30%, iar consumatorii vor avea posibilitatea de a conecta sau deconecta încălzirea în apartamentele lor, reglând independent consumul de energie.

În plus, proiectul prevede și lucrări de anvelopare a blocurilor de locuințe, reabilitarea rețelelor termice primare și construcția a două stații de pompare. Aceste măsuri nu doar că vor optimiza consumul de energie termică, dar vor reduce și costurile pentru consumatori, având un impact pozitiv asupra mediului prin diminuarea emisiilor de carbon.

Valoarea totală a proiectului este estimată la 326 de milioane de euro, iar aproximativ 40 de milioane de euro vor fi oferite sub formă de grant.

Echipa de negociatori, condusă de ministrul Energiei, Victor Parlicov, va purta discuții cu BERD pentru a clarifica condițiile financiare ale împrumutului, precum și aspectele tehnice și procedurale necesare intrării în vigoare și eventualei modificări a Acordului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

02 Sept. 2026, 10:26
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
02 Sept. 2026, 10:26 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Reducerea cu peste 250 de milioane de lei a finanțării destinate proiectului de reabilitare a infrastructurii Căii Ferate din Moldova este determinată de ritmul mai lent de implementare a investițiilor. Explicația a fost oferită de ministraul Finanțelor, Victoria Belous, în contextul rectificării bugetului de stat pentru anul 2026.

Potrivit ministrul, mai multe proiecte investiționale nu avansează în ritmul prevăzut atunci când au fost planificate alocările în Legea bugetului de stat. În aceste condiții, menținerea banilor rezervați pentru lucrări care nu vor putea fi executate până la sfârșitul anului nu ar fi justificată.

„Avem un ritm de implementare nu după cum este planificat în Legea bugetului, pe mai multe proiecte. Calea Ferată este unul dintre proiectele investiționale. Companiile care prestează servicii au estimat că nu vor face volumul planificat pentru care noi avem rezervați bani în buget”, a declarat Victoria Belous.

Ministrul Finanțelor a precizat că situația nu vizează exclusiv CFM, ci mai multe proiecte investiționale. Autoritățile au fost informate că o parte dintre lucrările și serviciile programate pentru 2026 nu vor putea fi realizate în volumul prevăzut inițial.

„Nu este rațional să menținem acești bani bugetați, deoarece ne-au informat că nu vor presta toate serviciile care au fost planificate. Această referință este valabilă pentru toate proiectele investiționale”, a explicat Belous.

Potrivit proiectului de rectificare analizat de BANI.MD, una dintre cele mai mari reduceri vizează proiectul de răspuns de urgență pentru Calea Ferată din Moldova, unde cheltuielile sunt diminuate cu 257,8 milioane de lei.

Rectificarea bugetară prevede, în total, reducerea cu 959,8 milioane de lei a cheltuielilor pentru proiectele finanțate din surse externe. Printre proiectele afectate se numără și construcția noului penitenciar din Chișinău, cu o reducere de 250 milioane de lei, programul de dezvoltare a pădurilor – minus 230,1 milioane de lei, modernizarea mașinilor și echipamentelor agricole – minus 161 milioane de lei, precum și proiectul de gestionare a riscurilor de dezastre și reziliență climatică – minus 144,5 milioane de lei.

În același timp, Guvernul propune majorarea cheltuielilor bugetului de stat cu aproape 2,8 miliarde de lei, în timp ce veniturile ar urma să crească cu 600,5 milioane de lei. Deficitul bugetului de stat va fi astfel majorat cu aproximativ 2,17 miliarde de lei, până la 23,07 miliarde de lei, echivalentul a 5,95% din PIB.

Belous a declarat că majorarea veniturilor se bazează inclusiv pe încasări mai mari din impozite și taxe, autoritățile mizând în special pe venituri suplimentare din TVA și impozitul pe venit.