Dependența de China costă scump: Deficitul comercial al UE a crescut cu aproape un miliard de euro într-o lună

Uniunea Europeană a înregistrat progrese semnificative în balanța comercială cu țările din afara blocului comunitar în primele nouă luni ale anului 2024, comparativ cu aceeași perioadă din 2023. Reducerea importurilor și o creștere moderată a exporturilor au contribuit la diminuarea dezechilibrului general.

Totuși, China rămâne un partener comercial problematic, cu un deficit în creștere rapidă. Potrivit datelor Eurostat, deficitul comercial al UE în raport cu China a ajuns la 30,4 miliarde de euro în septembrie 2024, față de 24,4 miliarde în aceeași lună din 2023. Aceasta reprezintă o creștere de 6 miliarde de euro, determinată de majorarea importurilor cu 12,5%, până la 47,5 miliarde de euro, și de scăderea exporturilor cu 4,2%, la 17 miliarde de euro.

Pe lângă China, Uniunea Europeană înregistrează deficite comerciale semnificative cu Norvegia, Coreea de Sud, India și Japonia. Cu toate acestea, cu excepția Coreei de Sud, toate aceste dezechilibre s-au diminuat în septembrie 2024 comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent.

În contrast, UE a continuat să înregistreze excedente comerciale importante cu Statele Unite (18,4 miliarde euro), Marea Britanie (15,4 miliarde euro) și Elveția (5 miliarde euro). Excedentul cu SUA a crescut semnificativ, impulsionat de o majorare cu 8,9% a exporturilor și o reducere cu 4,9% a importurilor.

În perioada ianuarie-septembrie 2024, exporturile extra-UE au crescut ușor, cu 0,9%, ajungând la 1.922,1 miliarde de euro, în timp ce importurile au scăzut cu 5,7%, la 1.803,3 miliarde de euro. Aceste evoluții au contribuit la o îmbunătățire a balanței comerciale generale, dar creșterea rapidă a deficitului cu China rămâne un semnal de alarmă pentru politica comercială a blocului comunitar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#comert #deficit #china #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.