Buget record pentru apărare în Rusia: cheltuielile sociale, tăiate drastic

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a semnat legea bugetului federal pentru perioada 2025–2027, care include o creștere semnificativă a cheltuielilor militare și o reducere a celor sociale, conform unui document publicat pe portalul actelor juridice.

În 2025, Rusia va aloca 13,49 trilioane de ruble pentru „apărarea națională”, un record istoric. Aceasta reprezintă o creștere de 25% față de 2024 și aproape o cvadruplare în comparație cu perioada premergătoare războiului din 2021. Cheltuielile militare vor constitui 32,5% din bugetul federal, cea mai mare pondere din perioada post-sovietică, și vor atinge 6,2% din PIB-ul țării, un nivel similar cu cel al unor state africane cu regimuri militare.

În paralel, cheltuielile pentru „politica socială”, care includ pensiile și ajutoarele sociale, vor scădea cu 16% în 2025, până la 6,49 trilioane de ruble, de la 7,73 trilioane în acest an. Deși sunt planificate creșteri moderate în 2026 și 2027, acestea nu vor reveni la nivelurile actuale.

Cheltuielile pentru sănătate vor crește ușor, de la 1,62 la 1,86 trilioane de ruble, însă finanțarea unor proiecte esențiale, cum ar fi combaterea cancerului și a bolilor cardiovasculare, va fi redusă semnificativ. Fondurile pentru educație vor rămâne aproape neschimbate, la aproximativ 1,57 trilioane de ruble. În schimb, finanțarea pentru mass-media de stat va crește cu 13%, atingând un nou record de 137,2 miliarde de ruble.

Deficitul bugetar este estimat să scadă de la 3,3 trilioane de ruble în acest an la 1,2 trilioane în 2025. Pentru a atinge acest obiectiv, guvernul va implementa o reformă fiscală majoră, introducând o scară progresivă a impozitului pe venit și majorând impozitul pe profitul companiilor, măsuri care ar trebui să genereze venituri suplimentare de 2,6 trilioane de ruble anual.

Economiștii avertizează că deprecierea rublei, care în noiembrie 2024 a atins niveluri record față de dolar și euro, este utilizată de guvern pentru a compensa deficitul prin conversia veniturilor valutare. Totuși, acest lucru ar putea alimenta inflația, complicând și mai mult situația economică a cetățenilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#buget #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.