Sarabanda licitației „magazinelor lui Șor” de la aeroport! Agenția de Investiții lansează consultări publice

Agenția de Investiții lansează consultări publice pentru elaborarea Caietelor de Sarcini destinate licitațiilor cu strigare, în vederea selectării locatarilor pentru spațiile comerciale din Aeroportul Internațional Chișinău.

Consultările vizează spațiile pentru activități de comerț de tip Travel Retail, situate în Terminal și Sala Express și spațiile dedicate alimentației publice (Food and Beverages).

Procesul are ca scop revizuirea și ajustarea Caietelor de Sarcini pentru a crește transparența și caracterul incluziv al procesului de selecție, prin ajustarea condițiilor de calificare.

Extinde termenele de depunere a cererilor, oferind potențialilor participanți suficient timp pentru a pregăti documentația necesară.

Prin aceste măsuri, Agenția își propune să atragă mai mulți agenți economici eligibili, asigurând o competiție sănătoasă, să selecționeze participanți calificați, cu reputație solidă și capacitate economică demonstrată și să evite riscurile la adresa securității naționale, calificând doar operatori de încredere.

Termen-limită pentru sugestii este 15 decembrie 2024, ora 17:00.

Licitația pentru spațiile comerciale de la Aeroportul Chișinău a eșuat de două ori. Prima licitație a fost anunțată la data de 18 ianuarie, în condițiile în care în concurs s-au înscris doar două companii: Lagardère și LeBridge. La începutul lunii martie, autoritățile au anunțat o nouă licitație, iar pe 25 martie una dintre cele două companii a anunțat că s-a răzgândit și nu va mai participa la licitația repetată. APP a decis să modifice condițiile de participare, pentru a atrage mai multe companii internaționale de renume.

Pe 29 martie, administrația Aeroportului Chișinău anunța lansarea celei de-a treia licitații, iar pe 21 iunie, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale modificările legislative care extindeau termenul de arendă a spațiilor comerciale, adoptate la inițiativa deputatului Radu Marian. Legea a fost reexaminată și revotată în Parlament.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Aeroport #magazine #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pentagonul a estimat oficial costul războiului cu Iranul la 25 de miliarde de dolari, însă cifra a fost imediat contestată de analiști, care susțin că valoarea reală este semnificativ mai ridicată.

Anunțul a fost făcut în cadrul unor audieri tensionate în Congres, unde conducerea militară americană a prezentat pentru prima dată o evaluare oficială a cheltuielilor. Potrivit calculelor citate de Bloomberg, doar munițiile, tehnica distrusă și costurile operaționale au ajuns deja la circa 14 miliarde de dolari.

Din această sumă, aproximativ 8 miliarde au fost cheltuite pentru muniții, 5 miliarde pentru înlocuirea avioanelor și echipamentelor distruse, iar alte 1 miliard pentru întreținerea a două portavioane și 16 distrugătoare pe parcursul a 39 de zile de operațiuni intense.

Totuși, aceste estimări nu includ costuri majore, precum repararea bazelor militare afectate, inclusiv sediul Flotei a 5-a a SUA din Bahrain, lovit de mai multe ori, sau cheltuielile generate de mobilizarea forțelor înainte de conflict.

Experții avertizează că suma de 25 de miliarde de dolari reflectă doar o parte din costuri. „Este o evaluare foarte restrânsă, care nu include daunele infrastructurii, operațiunile curente și nici creșterea masivă a costurilor cu combustibilul”, a declarat analista Kelly Grieco.

Critici au venit și din Congres. Senatorul Richard Blumenthal a afirmat anterior că estimările de circa 2 miliarde de dolari pe zi sunt „subevaluate”, iar Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale a calculat că doar munițiile consumate ar putea ajunge la 25 de miliarde de dolari.

În timpul audierilor, oficialii Pentagonului au refuzat să ofere detalii complete privind cheltuielile, ceea ce a provocat un schimb dur de replici între conducerea apărării și parlamentari, unii acuzând lipsa de transparență în gestionarea fondurilor publice.

Pierderile de echipamente sunt, de asemenea, semnificative. Statele Unite ar fi pierdut zeci de aeronave, inclusiv drone MQ-9 Reaper, avioane F-15E și alte sisteme militare, în timp ce distrugerea radarelor și a altor echipamente implică costuri de sute de milioane de dolari fiecare.

În paralel, conflictul a pus presiune uriașă pe sistemele de apărare antiaeriană. Iranul ar fi lansat peste 1.850 de rachete balistice, iar pentru interceptarea acestora au fost necesare aproximativ 4.000 de rachete antiaeriene, ceea ce afectează serios stocurile și bugetele aliaților.