Fermierii moldoveni pariază pe rapiță! Suprafețe record și cerere globală în creștere

Rapița continuă să fie una dintre cele mai profitabile culturi agricole la nivel global și regional, cu un interes deosebit din partea fermierilor din Republica Moldova. Pe fondul cererii mari, în special pentru biocombustibili, și a condițiilor climatice dificile, piața rapiței rămâne tensionată, iar prețurile rămân ridicate. În acest context favorabil, fermierii moldoveni beneficiază de oportunități semnificative, susține Iurie Rija de la director executiv al Asociației „Agrocereale”.

Conform Consiliului Internațional al Cerealelor (IGC), suprafața globală cultivată cu rapiță pentru sezonul agricol 2025/26 este prognozată să crească cu 1,4%, atingând un record de 44,1 milioane de hectare. Această expansiune este susținută de cererea puternică și de prețurile atractive, în special pentru biocombustibili. Producția globală de rapiță a atins un nivel record în 2022/2023, de 87,3 milioane de tone, marcând o creștere de 17% față de sezonul anterior.

În Uniunea Europeană, suprafața cultivată cu rapiță ar putea crește cu 4%, ajungând la 6 milioane de hectare, însă producția internă rămâne insuficientă pentru a acoperi cererea. Ucraina, un furnizor important, nu poate extinde semnificativ suprafețele de rapiță. În Germania, culturile se prezintă bine, în ciuda condițiilor climatice variabile. În România, producția estimată pentru 2023 este de 2,2 milioane de tone, consolidând poziția țării ca un jucător important în regiune.

De asemenea, în India, seceta severă a dus la o scădere a suprafeței cultivate cu 7,2%, ajungând la 3,12 milioane de hectare. În schimb, Canada și Australia își măresc suprafețele cultivate, iar Statele Unite se așteaptă la o creștere de 8,3% a suprafeței destinate rapiței, susținută de cererea pentru biocombustibili.

„Republica Moldova se află într-o poziție favorabilă, cu o suprafață record de 65.000-70.000 hectare de rapiță în 2023, conform datelor oficiale. Însă, pentru sezonul 2024/25, estimările sugerează că suprafețele reale ar putea ajunge între 100.000 și 130.000 hectare, ceea ce ar reprezenta un nou record pentru țară. Această expansiune semnificativă se datorează prețurilor avantajoase și cererii mari pe piețele internaționale”, potirivt lui Rija.

În ceea ce privește specificațiile tehnice ale rapiței, densitatea plantelor variază între 40 și 50 plante pe metru pătrat, cu un consum de semințe între 3 și 5 kg pe hectar. Distanța între rânduri este de 12,5 până la 25 cm, iar fermierii moldoveni se pregătesc pentru o nouă recoltă promițătoare, în condițiile unei piețe dinamice și în continuă schimbare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rapita #cerere #fermieri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.