Schimbare la vârful Moldovagaz: Premierul Recean vrea schimbarea lui Ceban, Gazprom intervine

Premierul Dorin Recean a confirmat joi seară, în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova, că a dispus înlocuirea lui Vadim Ceban din funcția de președinte al Moldovagaz cu Dorin Junghietu. Recean a subliniat că decizia vine după discuțiile din Consiliul de Administrație al companiei și a fost susținută de Ministerul Energiei.

„Am dispus expres și am spus public că acel Consiliu de Observatori de la Moldovagaz trebuie să se întrunească cât mai curând pentru a duce la bun sfârșit înlocuirea lui Vadim Ceban cu Dorin Junghietu”, a declarat premierul.

Dorin Recean a mai precizat că, împreună cu Sergiu Tofilat, membru al Consiliului de Observatori, Ministerul Energiei a formulat patru propuneri pentru conducerea Moldovagaz. „Dorin Junghietu va fi președinte, iar Vadim Ceban va ocupa funcția de vicepreședinte, alături de Eduard Calancea și Radu Mandraburga ca membri ai Consiliului de Administrație”, a explicat Recean.

În plus, premierul a menționat că decizia de a-l păstra pe Vadim Ceban va fi reconsiderată de noul Consiliu de Observatori, iar schimbările la nivelul conducereii Moldovagaz sunt esențiale pentru a depăși criza energetică actuală. Recean a încurajat societatea civilă să desemneze un nou membru al Consiliului de Observatori, înlocuind-l pe Sergiu Tofilat.

Nominalizarea noilor membri ai Consiliului de Administrație al Moldovagaz rămâne sub semnul întrebării, în pofida unui consens preliminar între Ministerul Energiei și Gazprom. Ministrul Energiei.

Sursele BANI.MD declarau anterior că Gazprom nu intenționează să convoace ședința Consiliului de Observatori în viitorul apropiat. Convocarea ar trebui făcută de Vitalie Markelov, vicepreședintele Consiliului de Administrație de la Gazprom, care încă nu a stabilit o dată a ședinției pentru aprobarea membrilor CA.

Pe 25 septembrie, urma să fie stabilit un nou Consiliu de Administrație la Moldovagaz, dar Ceban a rămas interimar, în lipsa unei decizii a Consiliului de Observatori. Acest consiliu are șase membri: patru din partea Gazprom și doi din partea Republicii Moldova, iar deciziile se iau cu cel puțin cinci voturi, ceea ce complică luarea unei hotărâri clare.

Moldovagaz este controlată majoritar de Gazprom (50%), urmată de Agenția Proprietății Publice (35,3%) și Tiraspoltransgaz (13,14%). Conform datelor financiare, compania a înregistrat un profit de 1,282 miliarde de lei în 2023, comparativ cu pierderile de 323 milioane de lei în 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Recean #numire #Moldovagaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.