Blocul Împreună cere demisia lui Ceban și a lui Recean

Blocul Împreună cere demisia președintelui Consiliului de Administrație MoldovaGaz, Vadim Ceban, și a premierului Dorin Recean, acuzându-i de gestionarea defectuoasă a crizei energetice și de majorarea tarifului la gaz cu aproape 30%, ajungând la 16,75 lei/m³ începând cu 1 decembrie.

Reprezentanții Blocului Împreună consideră că, demisiile recente ale unor oficiali, la inițiativa premierului, sunt o încercare de a ascunde eșecurile guvernamentale în sectorul energetic. Acestora li se alătură acuzații grave la adresa premierului, care este acuzat că ar fi făcut jocul intereselor Kremlinului prin susținerea lui Vadim Ceban la conducerea MoldovaGaz.

„Este un haos total în sectorul energetic. Guvernul nu are o strategie clară, iar responsabilitatea pentru criza actuală este transferată asupra unor persoane care nu pot fi răspunzătoare pentru acest eșec”, a declarat Ștefan Gligor, președintele Partidului Schimbării (Blocul Împreună).

Blocul solicită demisia întregului guvern și formarea unui guvern de unitate națională pro-europeană, capabil să rezolve criza economică în care se află țara. De asemenea, se cere sprijinul președintei Maia Sandu pentru schimbarea guvernului și o reformă reală în sectorul energetic.

„Este clar că R. Moldova a fost victimă a unui sabotaj intenționat, care a fost acoperit politic de guvernul actual”, a declarat Dinu Plîngău, președintele Platformei DA. Acesta a subliniat că MoldovaGaz, sub conducerea lui Vadim Ceban, a avut un rol esențial în escaladarea crizei energetice.

Blocul Împreună pune accent pe lipsa unui mecanism transparent de compensare a majorării tarifelor și consideră că aceasta va afecta grav economia țării, crescând inflația și subminând competitivitatea agenților economici.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#reccean #demisie #Ceban

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.