„Aurul digital” sub amenințarea confiscării: Ce prevede noul proiect de lege din Rusia

09 Dec. 2024, 14:45
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
09 Dec. 2024, 14:45 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În Rusia ar putea fi introdusă confiscarea criptomonedelor în cadrul dosarelor penale. Un proiect de lege în acest sens a fost elaborat de Comitetul de Investigații, conform declarației președintelui instituției, Alexandr Bastrîkin, pentru agenția de presă RIA Novosti.

„Anul acesta, angajații Comitetului au elaborat un proiect de lege federal pentru modificarea legislației penale și procesual-penale, care recunoaște moneda digitală drept proprietate în scopuri penale”, a precizat Bastrîkin. Documentul definește procedura de confiscare a criptomonedelor, recunoașterea acestora ca probe materiale și aplicarea sechestrului pe aceste active, precum și specifică „particularitățile ridicării” criptomonedelor în timpul investigațiilor.

Proiectul se află în prezent în etapa de examinare de către guvern. Anterior, Bastrîkin a subliniat necesitatea recunoașterii criptomonedelor drept proprietate, pentru a facilita investigarea cazurilor penale în care aceste active sunt utilizate ca mită sau sunt obiectul unor furturi.

În noiembrie, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a semnat o lege care recunoaște criptomonedele ca proprietate pentru scopuri fiscale. Conform noilor reguli, operațiunile cu astfel de monede vor fi supuse impozitului pe venit (13% pentru sume de până la 2,4 milioane de ruble și 15% pentru cele care depășesc acest prag) și impozitului pe profit, calculat conform unei cote standard de 25%, valabilă din 2025.

Noile reguli de impozitare în sectorul minării vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2025. Activitatea de minare a criptomonedelor a fost legalizată în Rusia începând cu 1 noiembrie. Companiile și antreprenorii individuali pot desfășura această activitate după înregistrarea într-un registru special al Serviciului Fiscal Federal. Persoanele fizice pot mina criptomonede fără înregistrare, în limita unui consum de energie de 6.000 kWh pe lună. Totuși, guvernul a interzis minarea în republicile din Caucazul de Nord și în regiunile ucrainene ocupate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Sept. 2026, 18:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Sept. 2026, 18:20 // Actual //  Grîu Tatiana

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.