Escrocii atacă din nou: Pierderi bancare de miliarde în doar trei luni

10 Dec. 2024, 09:59
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Dec. 2024, 09:59 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Între iulie și septembrie 2024, escrocii au sustras 9,3 miliarde de ruble din conturile bancare ale cetățenilor și companiilor din Rusia, conform unui raport al Băncii Centrale a Rusiei. Aceasta reprezintă cel mai mare volum trimestrial de pierderi înregistrat în ultimii patru ani.

Din suma totală pierdută, peste 40% a provenit din atacuri asupra serviciilor de online banking și transferuri bancare. Acest lucru marchează o schimbare față de tendințele anterioare, când principalele pierderi erau asociate tranzacțiilor cu carduri bancare. În al treilea trimestru, au fost înregistrate 189.300 de cazuri de fraudă legate de carduri, cu un prejudiciu de 2,2 miliarde de ruble.

Banca Centrală a inițiat măsuri mai stricte pentru a combate fraudele:

  • A blocat 12.100 de site-uri și pagini de social media folosite de escroci.
  • A transmis informații despre 42.100 de numere telefonice suspecte către operatorii de telecomunicații.

În aceeași perioadă, băncile au raportat 16,1 milioane de tentative de atacuri cibernetice și au reușit să prevină pierderi de 4,9 trilioane de ruble.

Creșterea numărului de fraude este legată și de schimbări legislative care au intrat în vigoare din iulie 2024. O nouă lege extinde definiția tranzacțiilor efectuate fără consimțământul clientului, incluzând și cele realizate prin înșelătorie sau abuz de încredere. Totodată, băncile sunt obligate să identifice fraudele pe baza a șase criterii, față de trei anterior.

Noile reguli introduse la sfârșitul lunii iulie permit băncilor să suspende tranzacțiile suspecte timp de două zile dacă destinatarul este inclus pe lista neagră a Băncii Centrale. În caz contrar, banca trebuie să restituie suma clientului în termen de 30 de zile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.