Gigantul rus care alimentează Transnistria, în lupta pentru supraviețuire financiară în România

NIS Petrol SRL, filiala din România a Naftna Industrija Srbije (NIS), cea mai mare companie petrolieră din Serbia, controlată în proporție de peste 56% de gigantul rus Gazprom (controlează Moldovagaz în Republica Moldova, care livrează gaz Transnistriei n.a), a intrat în procedura de concordat preventiv, potrivit datelor analizate de Profit.ro.

Această procedură reprezintă un mecanism de protecție prin care companiile aflate în dificultate financiară, dar care nu sunt în stare de insolvență, negociază un plan de restructurare cu creditorii pentru a-și asigura viabilitatea și continuarea activității.

NIS Petrol a înregistrat pierderi anuale constante de la intrarea pe piața românească în 2012. La finalul anului trecut, compania a raportat o pierdere de 63 milioane de lei, în scădere față de 116,5 milioane lei în 2022, și venituri de 283 milioane de lei, mult sub nivelul de 700 milioane lei înregistrat în anul anterior.

În 2023, compania avea datorii totale de 1,1 miliarde de lei, o valoare similară cu cea din 2022. În ciuda acestor dificultăți financiare, NIS Petrol nu are datorii la ANAF.

Compania-mamă, NIS Serbia, listată la Bursa din Belgrad, a raportat în 2023 un profit net de aproximativ 60 milioane de euro, la venituri totale de peste 870 milioane de euro. Printre acționarii săi principali se numără Gazpromneft (50%), Gazprom (6,15%) și statul sârb (aproximativ 30%).

NIS Petrol este percepută ca reprezentând interesele Gazprom în România, însă folosește acest brand din cauza problemelor legale legate de utilizarea directă a numelui „Gazprom” în țară.

Compania a obținut recent o nouă prelungire a licenței de furnizare de energie de la Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). De asemenea, din 2019, NIS Petrol operează o centrală electrică pe gaze de 7,5 MW la Jimbolia.

NIS Petrol este concesionar majoritar și operator pentru patru perimetre de hidrocarburi în vestul României: Ex-7 Periam, Ex-8 Biled, Ex-3 Băile Felix (în parteneriat cu East West Petroleum) și DEE V-20 Jimbolia (împreună cu Armax Gaz). Compania pregătește lansarea producției comerciale de țiței și gaze naturale din zăcământul Teremia Nord, situat în județul Timiș.

În ciuda dificultăților financiare, NIS Petrol continuă să își desfășoare activitatea în România, punând accent pe restructurare și optimizare. Concordatul preventiv ar putea oferi companiei o șansă de a-și redresa situația financiară și de a evita intrarea în insolvență.

Această evoluție ridică semne de întrebare cu privire la viitorul companiei și la impactul său asupra pieței energetice din România și din regiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#roamania #Gazprom #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Copiii din Moldova lucrează, în medie, aproximativ 10 ore pe săptămână, chiar dacă aproape toți merg la școală. Datele Biroului Național de Statistică, colectate în perioada 14 aprilie – 14 iulie 2025, arată că munca face parte din rutina zilnică a majorității minorilor.

În total, cercetarea a analizat 414 mii de copii cu vârste între 5 și 17 ani. Dintre aceștia, aproape 388 de mii, adică 93,8%, sunt implicați în diferite activități – de la ajutor în gospodărie până la muncă în agricultură sau voluntariat. În același timp, 97,2% dintre copii merg la școală, iar 9 din 10 reușesc să îmbine studiile cu munca.

Cea mai mare parte a activităților ține de viața de zi cu zi în familie. Aproximativ 93% dintre copii ajută la treburile casnice, iar o treime participă la lucrări agricole sau produc bunuri pentru consumul propriu.

Munca plătită este rară și apare la doar 1,6% dintre copii, în special în rândul adolescenților. Nu toate aceste activități sunt însă inofensive. Aproximativ 64,6 mii de copii, adică unul din șase, se află în situația de „muncă a copiilor”, ceea ce înseamnă că activitățile pe care le fac pot fi prea solicitante sau nepotrivite vârstei. Dintre aceștia, circa 15,6 mii sunt implicați în forme de muncă periculoasă, iar alți aproximativ 13 mii desfășoară treburi casnice în condiții riscante.

Fenomenul este mult mai vizibil în mediul rural, unde peste 21% dintre copii sunt afectați, comparativ cu aproximativ 8% în orașe. De asemenea, băieții sunt mai expuși decât fetele.

Chiar dacă majoritatea copiilor spun că munca nu le afectează școala sau sănătatea, datele arată că pentru zeci de mii dintre ei aceasta depășește limitele considerate sigure. În ultimii ani s-au înregistrat și progrese – mai mulți copii merg la școală, iar ponderea celor implicați în forme grave de muncă a scăzut – însă fenomenul rămâne unul răspândit.