Gigantul rus care alimentează Transnistria, în lupta pentru supraviețuire financiară în România

NIS Petrol SRL, filiala din România a Naftna Industrija Srbije (NIS), cea mai mare companie petrolieră din Serbia, controlată în proporție de peste 56% de gigantul rus Gazprom (controlează Moldovagaz în Republica Moldova, care livrează gaz Transnistriei n.a), a intrat în procedura de concordat preventiv, potrivit datelor analizate de Profit.ro.

Această procedură reprezintă un mecanism de protecție prin care companiile aflate în dificultate financiară, dar care nu sunt în stare de insolvență, negociază un plan de restructurare cu creditorii pentru a-și asigura viabilitatea și continuarea activității.

NIS Petrol a înregistrat pierderi anuale constante de la intrarea pe piața românească în 2012. La finalul anului trecut, compania a raportat o pierdere de 63 milioane de lei, în scădere față de 116,5 milioane lei în 2022, și venituri de 283 milioane de lei, mult sub nivelul de 700 milioane lei înregistrat în anul anterior.

În 2023, compania avea datorii totale de 1,1 miliarde de lei, o valoare similară cu cea din 2022. În ciuda acestor dificultăți financiare, NIS Petrol nu are datorii la ANAF.

Compania-mamă, NIS Serbia, listată la Bursa din Belgrad, a raportat în 2023 un profit net de aproximativ 60 milioane de euro, la venituri totale de peste 870 milioane de euro. Printre acționarii săi principali se numără Gazpromneft (50%), Gazprom (6,15%) și statul sârb (aproximativ 30%).

NIS Petrol este percepută ca reprezentând interesele Gazprom în România, însă folosește acest brand din cauza problemelor legale legate de utilizarea directă a numelui „Gazprom” în țară.

Compania a obținut recent o nouă prelungire a licenței de furnizare de energie de la Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). De asemenea, din 2019, NIS Petrol operează o centrală electrică pe gaze de 7,5 MW la Jimbolia.

NIS Petrol este concesionar majoritar și operator pentru patru perimetre de hidrocarburi în vestul României: Ex-7 Periam, Ex-8 Biled, Ex-3 Băile Felix (în parteneriat cu East West Petroleum) și DEE V-20 Jimbolia (împreună cu Armax Gaz). Compania pregătește lansarea producției comerciale de țiței și gaze naturale din zăcământul Teremia Nord, situat în județul Timiș.

În ciuda dificultăților financiare, NIS Petrol continuă să își desfășoare activitatea în România, punând accent pe restructurare și optimizare. Concordatul preventiv ar putea oferi companiei o șansă de a-și redresa situația financiară și de a evita intrarea în insolvență.

Această evoluție ridică semne de întrebare cu privire la viitorul companiei și la impactul său asupra pieței energetice din România și din regiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#roamania #Gazprom #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite introduc taxe vamale de până la 100% pentru dronele și componentele importate, într-o încercare de a reduce dependența de China și de a stimula producția americană. Președintele Donald Trump a justificat măsurile prin riscurile pe care dependența de furnizorii externi le-ar reprezenta pentru securitatea națională și economică a SUA.

Cele mai dure tarife vor viza dronele de mari dimensiuni și tehnologiile care pot avea inclusiv utilizări militare. Dronele echipate, de exemplu, cu sisteme de termoviziune, precum și o serie de componente considerate critice vor fi taxate cu 100% din valoarea importului.

În cazul dronelor de dimensiuni mai mici și al componentelor care nu sunt considerate o amenințare pentru securitatea națională, tariful va fi de 25%.

Măsurile sunt îndreptate în special spre reducerea dependenței Statelor Unite de China, țară care domină piața mondială a dronelor comerciale.

Casa Albă susține că dezvoltarea rapidă a producției interne de drone este necesară atât pentru securitatea națională, cât și pentru cea economică. Washingtonul speră că noile taxe vor încuraja investițiile în fabricile americane, vor sprijini industria de apărare și vor crea noi locuri de muncă.

Administrația americană a prevăzut însă un regim preferențial pentru o serie de parteneri. Dronele și componentele provenite din Uniunea Europeană, Japonia, Liechtenstein, Coreea de Sud, Elveția și Taiwan vor fi supuse unui tarif de 15%, iar importurile din Marea Britanie vor fi taxate cu 10%.

Pentru aplicarea tarifelor preferențiale, aproape toate echipamentele, programele și tehnologiile utilizate trebuie să provină din țara exportatoare respectivă sau din Statele Unite. Noile taxe pentru produsele provenite din aceste state nu vor fi cumulate cu alte tarife introduse anterior de administrația Trump.

Decizia vine înaintea unei întâlniri așteptate între Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping, programată pentru 24 septembrie.

Documentul semnat de Trump îi solicită, de asemenea, secretarului Comerțului să elaboreze un program destinat sprijinirii companiilor care investesc în producția de drone și componente pe teritoriul Statelor Unite.

Baza juridică pentru introducerea tarifelor este Secțiunea 232 a Legii privind extinderea comerțului din 1962, care permite președintelui american să restricționeze importurile atunci când acestea sunt considerate o amenințare pentru securitatea națională.

Anterior, Departamentul Comerțului a analizat dependența Statelor Unite de dronele fabricate în străinătate și a concluzionat că amploarea importurilor generează riscuri pentru securitatea țării. Administrația Trump a utilizat același mecanism pentru introducerea unor tarife asupra oțelului, aluminiului, automobilelor și componentelor auto.

Noile taxe pentru drone urmează să intre în vigoare la 21 de zile de la semnarea declarației. Pentru componentele care nu sunt considerate critice, tarifele vor începe să fie aplicate peste 180 de zile.

Măsurile fac parte din politica mai amplă a Washingtonului de reducere a dependenței de tehnologiile chineze și de consolidare a capacităților industriale americane, în special în domeniile considerate strategice pentru apărare.

#drone sua #taxe