Turcia cere SUA să lase Gazprombank „în afara jocului” sancțiunilor

Turcia a solicitat oficial Statelor Unite să relaxeze sancțiunile impuse împotriva băncii rusești Gazprombank, în cadrul negocierilor purtate cu o delegație americană condusă de secretarul de stat Antony Blinken. Potrivit cotidianului Hurriyet, Ankara a trimis cereri oficiale pentru excluderea Gazprombank din lista de sancțiuni, ceea ce ar permite continuarea operațiunilor financiare prin această bancă. SUA au confirmat primirea acestor solicitări și au declarat că problema este în curs de evaluare.

Ministrul Energiei și Resurselor Naturale din Turcia, Alparslan Bayraktar, a avertizat anterior că sancțiunile impuse de SUA împotriva Gazprombank vor avea un impact direct asupra Turciei. El a subliniat că Rusia este unul dintre cei mai importanți furnizori de gaze pentru Turcia, ceea ce face colaborarea cu Gazprombank esențială pentru asigurarea plăților.

În noiembrie, SUA au extins sancțiunile asupra a peste 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, precum și asupra a peste 40 de entități de intermediere financiară. Restricțiile, care vor intra în vigoare pe 20 decembrie, au stârnit îngrijorări și în Uniunea Europeană. Oficialii europeni au cerut Statelor Unite să analizeze posibilitatea unor excepții, având în vedere rolul crucial al Gazprombank în asigurarea plăților pentru gazul rusesc.

După includerea Gazprombank în lista de sancțiuni, președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret care elimină obligația utilizării acestei bănci pentru plata gazului. Anterior, cumpărătorii străini erau obligați să deschidă conturi în ruble la Gazprombank, iar plățile erau convertite automat în ruble pe Bursa din Moscova. Noile reglementări permit o mai mare flexibilitate, inclusiv acceptarea plăților de la terți sau prin compensări reciproce ale datoriilor.

Această situație pune în evidență complexitatea relațiilor energetice internaționale, în care sancțiunile economice afectează nu doar Rusia, ci și țările care depind de resursele sale energetice. Dacă SUA și UE vor acorda concesii, acest lucru ar putea preveni o criză a aprovizionării cu gaz în regiune, dar ar putea ridica întrebări privind eficacitatea sancțiunilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#turicia #gazprombank #sanctiuni #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aproximativ 40 de mii de locuitori ai regiunii transnistrene traversează zilnic Nistrul pentru a merge la muncă pe malul drept, unde sunt angajați în companii private, instituții publice și alte organizații din Republica Moldova, a declarat președintele Parlamentului, Igor Grosu, într-un interviu acordat Agenției Informaționale de Stat MOLDPRES.

Potrivit șefului Legislativului, aceste cifre demonstrează că între cele două maluri ale Nistrului există deja o interdependență economică puternică, iar procesul de reintegrare trebuie construit și prin apropierea economică și administrativă.

„Aproximativ 40 de mii de locuitori din stânga Nistrului traversează zilnic pe malul drept pentru a merge la muncă. Ei lucrează în companii private, în instituții publice și în alte organizații din Republica Moldova”, a declarat Igor Grosu.

Președintele Parlamentului a adăugat că locuitorii regiunii transnistrene utilizează tot mai frecvent și serviciile oferite de statul Republica Moldova, de la sistemul medical și serviciile Agenției Servicii Publice până la alte prestații sociale.

Potrivit acestuia, instituțiile statului procesează anual aproximativ 280 de mii de solicitări venite din regiunea transnistreană, ceea ce confirmă nivelul ridicat de interacțiune dintre cele două maluri.

În opinia lui Grosu, reintegrarea Republicii Moldova nu trebuie privită exclusiv prin prisma dimensiunii politice, ci și prin cea economică.

„Această convergență trebuie realizată treptat, prin aplicarea acelorași reguli economice și fiscale pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Am început deja cu anumite categorii de produse, precum tutunul, alcoolul și alte mărfuri supuse accizelor, iar acest proces trebuie continuat pas cu pas”, a afirmat președintele Parlamentului.

Igor Grosu a mai subliniat că atât malul drept, cât și regiunea transnistreană se confruntă cu aceeași provocare demografică, însă în stânga Nistrului declinul populației este și mai accentuat, ceea ce face și mai importantă consolidarea legăturilor economice dintre cele două maluri.