Criză energetică în Moldova! UE nu poate satisface cerințele din orele de vârf

Capacitatea de import de energie electrică din Uniunea Europeană este insuficientă pentru a acoperi cerințele de consum în orele de vârf, în cazul în care de la 1 ianuarie Centrala de la Cuciurgan nu va mai livra energie electrică pe malul drept al Nistrului. De asemenea, interconectarea cu rețeaua electrică din România este vulnerabilă la întreruperi, având în vedere că linia electrică Isaccea-Vulcănești traversează teritoriul Ucrainei și este expusă riscurilor de atacuri asupra infrastructurii energetice, anunță Ministerul Energiei.

În Republica Moldova a intrat în vigoare starea de urgență, care a fost instituită pe o perioadă de 60 de zile. Decizia a fost aprobată de Legislativ după ce săptămâna trecută prim-ministrul Dorin Recean a solicitat Parlamentului instituirea stării de urgență în Republica Moldova, ca urmare a necesității de a gestiona eficient situația energetică pe malul drept al Nistrului, precum și în contextul unei potențiale crize umanitare în regiunea transnistreană.

În acest context, autoritățile au definitivat măsurile de pregătirile pentru sezonul de încălzire 2024 – 2025 și de atenuare a impactului în caz de sistare a furnizării gazelor naturale de către Gazprom pe malul stâng al Nistrului, începând cu 1 ianuarie 2025.

Pentru malul drept au fost finalizate achizițiile de gaze naturale pentru întreg sezonul de iarnă, iar stocurile de gaze pentru începutul anului 2025 sunt estimate la aproximativ 110 milioane de metri cubi, suficient pentru a acoperi cerințele de consum și pentru a asigura un stoc de securitate necesar țării.

În ceea ce privește energia electrică, discuțiile dintre „Energocom” și companiile „Nuclearelectrica” și „OMV Petrom” sunt în curs pentru suplimentarea importurilor de energie electrică, iar autoritățile au consolidat eforturile pentru creșterea producției interne de energie. Asta înseamnă că, S.A. „Termoelectrica” și S.A. „CET-Nord” au raportat capacități de producție suplimentare pentru a asigura alimentarea continuă cu energie termică în municipiile Chișinău și Bălți. De asemenea, „Moldelectrica” a testat cu succes funcționarea în regim insular a liniilor de interconectare cu România și lucrează la majorarea capacității de import de energie electrică, în colaborare cu rețeaua europeană ENTSO-E.

În prezent, peste jumătate din necesarul de consum de energie electrică al malului drept al Nistrului este acoperit de MGRES, iar obligațiile contractuale centralei din stânga Nistrului sunt valabile până la sfârșitul lunii decembrie. Restul energiei electrice este produs de centralele termice și din contul surselor regenerabile de energie, dar și din import din România, în limita capacităților alocate de către ENTSO-E pentru blocul Ucraina-Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#deficit #Energie #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pentru anul 2026, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Documentul prevede indexarea pensiilor și a prestațiilor sociale cu 6,8% începând cu 1 aprilie 2026, iar peste 665.000 de persoane vor beneficia de pensii în anul viitor.

Potrivit proiectului, alocația la naștere va crește până la 21.886 de lei, sprijin de care vor beneficia anual aproximativ 36.000 de copii. Totodată, peste 78.000 de copii cu vârsta de până la doi ani vor primi o indemnizație lunară de 1.000 de lei.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 sunt estimate la 51,45 miliarde de lei, cu 4,2% mai mult față de anul curent. Ponderea acestora în PIB este de 13,6%, atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli.

Comparativ cu anul 2025, cea mai mare creștere se înregistrează la alocațiile pentru protecția socială în cazuri excepționale, pentru care sunt prognozate cheltuieli de 2,49 miliarde de lei, cu 23,9% mai mult. Majorarea este determinată, în principal, de creșterea fondurilor pentru ajutorul social acordat familiilor defavorizate, estimate la 580,37 milioane de lei, și pentru reducerea vulnerabilității, cu alocări prognozate de 1,91 miliarde de lei.

Cea mai mare pondere în structura cheltuielilor BASS o au alocațiile pentru protecția persoanelor în etate, care reprezintă 66,5% din total, respectiv 34,18 miliarde de lei, cu 11,2% mai mult decât în 2025. Pentru protecția socială a persoanelor cu dizabilități sunt prevăzute 5,9 miliarde de lei, ceea ce constituie 11,6% din totalul cheltuielilor.

În același timp, fondurile destinate protecției familiei și copilului vor depăși 4,9 miliarde de lei, în creștere cu 2,1% față de anul precedent, acest subprogram având o pondere de 9,6% din cheltuielile totale ale BASS.

Pentru sprijinirea familiilor și facilitarea revenirii femeilor pe piața muncii, bugetul prevede crearea a 2.000 de noi locuri de creșă pentru copiii de până la trei ani. Totodată, protecția victimelor violenței în familie rămâne o prioritate, fiind planificată deschiderea unor noi centre de adăpost pentru femei și fete în Telenești, Ștefan Vodă și Cahul.

După definitivare și includerea propunerilor deputaților, proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 urmează să fie supus examinării Parlamentului în lectura a doua.

#social #buget #parlament