Ministrul Agriculturii cere aproape 50 de milioane de lei de lei din rezervă pentru pagubele aduse de vreme

Ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM), Ion Perju, a susținut un briefing de presă în regim de urgență prin care a anunțat Guvernul despre necesitatea alocării din fondul de rezervă a sumei de 47 de milioane de lei pentru compensarea prejudiciilor producătorilor agricoli și așa afectați în urma secetei de anul trecut, acum de instabilitatea atmosferică. În același briefing, a numit și alte sume necesare pentru procurarea rachetelor antigrindină, scrie Realitatea.md.

„Decizia de a desfășura un briefing de presă este legată de efectele nefaste ale calamităților care continuă. Vedeți ce se întâmplă afară… Am început un an agricol destul de bun comparativ cu ceea ce am avut în 2020, dar schimbările climatice ne afectează din ce în ce mai mult, în conformitate cu rapoartele comisiilor teritoriale pentru situații excepționale în comun cu MADRM și IGSU, începând cu luna mai-iunie”, a declarat ministrul Ion Perju.

Potrivit rapoartelor la care a făcut referire au fost afectate în special 29 de localități din 14 raioane (Edineț, Criuleni, Drochia, Florești, Ialoveni, Orhei, Rezina, Rîșcani, Soroca, Sîngerei, Telenești, Șoldănești și Ungheni). Pagubele materiale timp de o lună jumătate s-au ridicat la 35 milioane de lei, dintre care 30 de milioane de lei vizează doar culturile agricole.

#milioane de lei #ministrul agriculturii #necesitate

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.