Scandal la ANRE! Reglementatorul răspunde dur atacurilor asupra directorului său

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a emis un comunicat prin care își exprimă îngrijorarea cu privire la o campanie de denigrare și hărțuire îndreptată împotriva doamnei Violina Șpac, director al Consiliului de Administrație al instituției. Potrivit ANRE, aceste atacuri sunt inițiate de Sergiu Tofilat și se bazează pe informații trunchiate și interpretări greșite, care afectează transparența și respectul în dezbaterile publice.

În replică la acuzațiile din spațiul public, ANRE precizează că opinia emisă cu privire la inițiativa legislativă privind administrarea externă a S.A. Moldovagaz nu reprezintă un aviz oficial în sensul consultărilor publice, ci o observație transmisă către Comisia Economie, Buget și Finanțe a Parlamentului și Ministerul Energiei. Această opinie reflectă poziția colectivă a Consiliului de Administrație, conform Legii nr. 174/2017 cu privire la energetică, iar orice document emis în numele ANRE este rezultatul unui consens între membrii Consiliului.

ANRE consideră că acuzațiile aduse de Sergiu Tofilat, conform cărora opinia a fost emisă fără justificare, denaturează atribuțiile Consiliului de Administrație. Instituția subliniază că avizele și opiniile emise urmăresc să asigure un cadru legislativ echitabil, protejând interesele consumatorilor și siguranța sectorului energetic.

ANRE condamnă hărțuirea nejustificată a doamnei Violina Șpac și respinge orice sugestie discriminatorie legată de gen care ar pune la îndoială capacitatea acesteia de a aborda subiecte complexe din sectorul energetic. Instituția face apel public către Sergiu Tofilat să înceteze acțiunile de discreditare și să respecte atât persoanele vizate, cât și activitatea ANRE.

Pentru a elimina speculațiile, ANRE a publicat integral avizul referitor la propunerea legislativă pe site-ul oficial al instituției.

Instituția reafirmă angajamentul său pentru transparență, imparțialitate și reglementarea echitabilă a sectorului energetic, respingând orice încercare de politizare a activității sale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#scaandal #acuzatii #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.