Politica fiscală și vamală 2025! Noi măsuri care schimbă regulile jocului

Executivul a aprobat astăzi avizul la proiectul de lege pentru modificarea politicii bugetar-fiscale și vamale pentru anul 2025. Proiectul vine să ajusteze cadrul normativ fiscal și vamal, pentru îmbunătățirea prevederilor legale și clarificarea implementării reglementărilor Codului fiscal și a Codului vamal.

Potrivit ministrei Finanțelor, Victoria Belous, aceste modificări sunt esențiale pentru optimizarea proceselor administrative, reducerea ambiguităților și consolidarea unui cadru fiscal și vamal mai transparent și eficient, care să sprijine atât contribuabilii, cât și autoritățile responsabile.

Astfel, prin prisma proiectului de lege prezentat spre avizare, cât și urmare a propunerilor suplimentare ale Ministerului Finanțelor, s-a aprobat:

recunoașterea cheltuielilor pentru stimulentele oferite salariaților ca deductibile din punct de vedere al TVA;
stabilirea clară a cotei accizei pentru tutunul tăiat fin, utilizat exclusiv pentru fabricarea industrială a țigaretelor;
implementarea mecanismului de compensare a obligațiilor vamale între Serviciul Vamal și Serviciul Fiscal de Stat, prin stingerea datoriilor vamale aferente mărfurilor anterior importate, în cazul în care acciza și TVA au fost calculate și achitate la Serviciul Fiscal de Stat;
clarificarea achitării taxelor locale în funcție de amplasarea obiectelor impozabile;
transferarea atribuțiilor de comercializare a mărfurilor fără stăpân, confiscate sau sechestrate, de la Serviciul Vamal la Serviciul Fiscal de Stat, începând cu 1 ianuarie 2025;
extinderea termenului de utilizare a garanțiilor valabile, acceptate de Serviciul Vamal până la data de 1 ianuarie 2024, pentru desfășurarea operațiunilor vamale, până la 30 iunie 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#politica fiscală #modificari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.