Maia Sandu, despre vizita lui Parlicov la Gazprom și cine se face vinovat de criza energetică

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat în cadrul unei conferințe de presă că Gazprom nu își va respecta obligațiile contractuale și nu va furniza gaze naturale pentru malul stâng al Nistrului de la 1 ianuarie 2025. Potrivit acesteia, indiferent de soarta negocierilor dintre Ucraina și Rusia, există un contract direct între Moldovagaz și Gazprom, iar până în prezent, compania rusă nu a oferit un răspuns clar privind respectarea acestuia.

„Am fost la curent cu plecarea delegației și consider că a fost necesară, având în vedere că aveam un contract cu Gazprom. Era important să verificăm dacă Gazprom va onora obligațiile contractuale. Din păcate, nu am primit un răspuns clar și presupunem că nu vom primi gaze naturale de la 1 ianuarie”, a afirmat Maia Sandu.

De asemenea, președintele a criticat modul în care autoritățile au gestionat situația energetică, menționând că toți cei care au fost demiși din funcțiile lor au avut „partea lor de vină” în crearea crizei actuale. „Nimeni nu știe cum vor evolua prețurile, nici măcar pentru luna următoare. Toți au avut intenții bune, însă ceea ce s-a întâmplat este că au existat păreri contradictorii de expert, iar coordonarea a fost deficitară”, a declarat șeful statului.

În datat de 5 decembrie, premierul Dorin Recean l-a demis pe ministrul Energiei, Victor Parlicov, Sergiu Tofilat, membrul CO de la Moldovagaz și Victor Bînzari de la Energocom. Recean i-a acuzat că sunt responsabili de criza energetică în care s-a pomenit Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sandu #gaz #Energie #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.