Maia Sandu anunță creșterea prețului la energie electrică, dar garantează stabilitatea prețului gazelor

Președintele Maia Sandu a declarat astăzi că, în pofida dificultăților economice, cetățenii Republicii Moldova nu vor plăti mai mult pentru consumul de gaze decât în anul precedent. În cadrul unei conferințe de presă, Sandu a subliniat că, în contextul crizei energetice, prețul la energia electrică va crește de la 1 ianuarie 2025, în cazul în care se va declanșa o criză energetică.

„Cel mai important lucru pe care vreau să-l subliniez este că, pentru consumul de gaze, nu vom plăti mai mult decât anul trecut. Este o măsură esențială pentru a proteja cetățenii într-o perioadă economică complicată. Totuși, în ceea ce privește energia electrică, dacă criza energetică va continua, este foarte clar că prețul va crește. Suntem într-o perioadă de incertitudine, iar autoritățile depun toate eforturile pentru a limita impactul asupra populației”, a spus președintele Republicii Moldova.

Cuciurganul din regiunea stângă a Nistrului asigură 50% din necesarul curentului electric malului drept, iar în cazul sistării livărilor gazelor rusești, Chișinăul ar urma să se reorienteze pe piața din România unde prețul unui MWh ajunge în medie la 188 euro. În prezent, consumatorii Premier Energy achită 2,34 lei per kWh, în timp ce cei din nordul țării plătesc 2,81 lei per kWh.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Energie #preturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dominanţa Chinei asupra pământurilor rare nu se va reduce prea uşor, în ciuda speranţelor că ţara va acorda mai multe licenţe de export pentru SUA şi Europa, notează FT, citat de Ziarul Financiar.

Trei companii chineze listate la bursa din Shenzhen au anunţat în această lună că Beijingul le-a aprobat exporturile de magneţi, materiale esenţiale pentru industria auto, apărare, semiconductori şi alte produse industriale.

În Europa, asociaţiile din industria auto au afirmat că, în cazul magneţilor şi al pământurilor rare, licenţele de export din China sunt valabile cel mult şase luni.

Diversificarea surselor de resurse naturale rare în afara Chinei este probabil „extrem de dificilă” şi, în cel mai bun caz, o soluţie pe termen lung, potrivit unei note publicate marţi de Rico Luman, economist principal pentru sectorul de transport şi logistică la banca olandeză ING.

China este liderul incontestabil al lanţului de aprovizionare cu minerale critice, producând aproximativ 60% din oferta mondială de pământuri rare şi procesând aproape 90% din aceasta, ceea ce înseamnă că importă aceste materiale din alte ţări şi le rafinează.

„Europa nu produce deloc astfel de resurse, iar SUA abia au început recent o producţie la scară mică de neodim şi praseodim. Cu toate acestea, ambele regiuni deţin doar o fracţiune din rezervele globale, ceea ce le limitează capacitatea de extindere” a spus Luman.

Deja, producători auto europeni şi companii americane de tehnologie prezente în China au avertizat cu privire la o posibilă penurie în această vară.

China a anunţat controale la export pentru şapte materiale rare la începutul lunii aprilie, după o serie de restricţii mai dure aplicate în ultimii doi ani.

Washingtonul se aştepta la o relaxare a controalelor din aprilie după ce SUA şi China au convenit asupra unei suspendări de 90 de zile a tarifelor la jumătatea lunii mai. După discuţiile comerciale de la Londra din această săptămână, oficialii americani au indicat că Beijingul va permite în curând mai multe exporturi de pământuri rare.

China a aprobat „un anumit număr” de permise de export pentru pământuri rare şi produse aferente, a declarat joi un purtător de cuvânt al ministerului comerţului, adăugând că ţara va continua să intensifice aprobarea cererilor de licenţe.