Măsuri draconice pentru economisirea energiei: Riscuri majore de deconectare dacă nu respectăm regulile

Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova a adoptat o serie de măsuri menite să încurajeze consumul rațional al resurselor energetice și să reducă riscul de deconectări în perioada orelor de vârf. Aceste măsuri, care implică atât populația, cât și instituțiile publice și comerciale, vor intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2025.

În vederea creșterii gradului de conștientizare, furnizorii de servicii media și deținătorii de licențe de emisie vor transmite, în orele de maximă audiență, materiale informative despre eficientizarea consumului de energie. Mesajele propuse includ:

„Economisiți energia electrică în orele de vârf (07:00-11:00 și 18:00-23:00) pentru a plăti mai puțin și a evita riscul unor deconectări.”
„Consumați eficient energia electrică, termică și combustibilii.”

Măsuri pentru instituții și companii

Pentru reducerea consumului de energie în orele de vârf, se vor implementa următoarele:

Clădiri publice și comerciale:
- Reducerea iluminatului interior cu cel puțin 30% și deconectarea acestuia în încăperile neocupate.
- Oprirea iluminatului decorativ și publicitar în afara orelor de program.
- Limitarea funcționării scărilor rulante și a escalatoarelor în intervalele 07:00-11:00 și 18:00-23:00.
Industrie:
- Reorganizarea proceselor de producție energofage astfel încât acestea să fie realizate în afara orelor de vârf.
Alimentare cu apă și canalizare:
- Optimizarea funcționării pompelor pentru a reduce consumul în orele de vârf.

Măsuri pentru blocurile locative

Administratorii blocurilor vor plasa anunțuri la lifturi, recomandând utilizarea acestora în afara orelor de vârf pentru a evita blocarea acestora în cazul întreruperilor.

Protecție financiară și derogări legislative

Pe durata stării de urgență:

Penalitățile pentru întârzieri în plata energiei electrice și a gazelor naturale nu vor fi aplicate timp de 45 de zile.
Furnizorii nu vor suporta sancțiuni pentru depășirea graficelor de temperatură sau pentru dezechilibrele zilnice în cazul gazelor naturale.

Începând cu 1 ianuarie 2025, exportul de energie electrică în intervalul 06:00-23:00 va fi interzis, cu excepția duminicilor și sărbătorilor nelucrătoare. Energia electrică va fi direcționată prioritar pentru consumul intern.

Autoritățile îndeamnă populația să adopte un comportament responsabil privind consumul de energie, în special în orele de vârf, pentru a contribui la stabilitatea sistemului energetic și reducerea costurilor.

Deciziile Comisiei reflectă angajamentul autorităților de a gestiona eficient criza energetică, protejând în același timp interesul cetățenilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#deconectare #Energie #criză #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce angajații din Capitală câștigă, în medie, 18.708 lei brut lunar, în raioane precum Briceni și Nisporeni salariile abia ajung la 10.800–11.000 de lei. Diferența depășește 7.700 de lei pe lună, ceea ce înseamnă că un salariat din Chișinău câștigă, în medie, cu aproximativ 70% mai mult decât unul din Nisporeni, potrivit raportului „Statistica teritorială, ediția 2026”, publicat de Biroul Național de Statistică (BNS).

Datele arată că, în 2025, câștigul salarial mediu lunar brut la nivel național a constituit 15.594,5 lei, în creștere cu 11,5% comparativ cu anul precedent, când acesta era de 13.990 de lei. În Chișinău, salariul mediu a ajuns la 18.707,8 lei, cu aproximativ 20% peste media națională.

La polul opus se află raionul Briceni, unde salariul mediu brut a constituit numai 10.773,2 lei, urmat de Nisporeni, cu 10.984,9 lei. Astfel, diferența dintre Chișinău și Briceni ajunge la 7.934,6 lei lunar, iar față de Nisporeni – la 7.722,9 lei.

Printre raioanele cu cele mai mici salarii se mai numără Fălești, cu 11.248 de lei, Glodeni – 11.280 de lei, Rîșcani – 11.211 lei, și Găgăuzia, unde salariul mediu brut a ajuns la 11.323 de lei.

Diferențele sunt vizibile și la nivelul regiunilor de dezvoltare. În regiunea Nord, câștigul salarial mediu brut a constituit 12.135 de lei, în Centru – 12.501 lei, iar în Sud – 12.199 de lei. Prin comparație, salariul mediu din Chișinău este cu peste 6.000 de lei mai mare decât în oricare dintre aceste regiuni.

Municipiul Bălți se evidențiază printre centrele economice din afara Capitalei, cu un salariu mediu de 13.700 de lei. Alte raioane cu salarii relativ ridicate sunt Cahul, unde media ajunge la 13.232 de lei, Criuleni – 13.045 de lei, și Hîncești – 12.975 de lei. Chiar și în aceste localități, remunerarea rămâne însă considerabil sub nivelul Chișinăului.

Raportul BNS scoate la iveală și diferențe între salariile femeilor și bărbaților. În Chișinău, bărbații au câștigat în medie 20.599,9 lei brut lunar, în timp ce femeile au primit 16.834,6 lei. Diferența este de 3.765 de lei sau 18,3%, una dintre cele mai marie disparități salariale teritoriale.

La nivel național, salariul mediu al bărbaților a constituit 16.975 de lei, iar al femeilor – 14.360 de lei, ceea ce reprezintă un decalaj de 15,4%.

Există însă și raioane unde raportul este invers. În UTA Găgăuzia, femeile au câștigat în medie 11.767 de lei, față de 10.807 lei în cazul bărbaților. O situație similară se înregistrează în Glodeni, Ialoveni și Cimișlia, unde câștigurile salariale medii ale femeilor le depășesc pe cele ale bărbaților.

Comparativ cu anul 2024, salariile au crescut atât în Capitală, cât și în raioane. În Chișinău, majorarea a fost de 1.752,7 lei, în timp ce în Briceni salariul mediu a crescut cu 1.340,1 lei, iar în Nisporeni – cu 973 de lei. Prin urmare, deși veniturile salariale au crescut, diferența absolută dintre Capitală și unele raioane a continuat să se evidențieze.