Un gigant aerian care zboară și la Chișinău anunță: 40 de avioane rămân la sol până în 2026 - probleme la motoare

Compania aeriană low-cost Wizz Air a anunțat marți că a semnat un nou acord de suport cu firma de apărare și aerospațială Pratt & Whitney, în contextul problemelor cu motoarele, adăugând că se așteaptă ca 40 dintre avioanele sale să rămână la sol până la finalul anului fiscal 2026, potrit Reuters.

Compania aeriană maghiară, cu sediul la Budapesta și care operează o flotă exclusiv Airbus, a declarat că Pratt & Whitney va oferi suport comercial, inclusiv asistență operațională și un pachet de compensații pentru costurile directe legate de aeronavele la sol, până la sfârșitul anului 2026.

Wizz Air s-a confruntat cu provocări suplimentare după ce Pratt & Whitney a anunțat în 2023 că mai mult de 1.000 de motoare de pe avioanele Airbus trebuie să fie scoase din funcțiune și verificate pentru fisuri microscopice. În septembrie 2023, compania estimase o posibilă reducere a capacității de 10% în a doua jumătate a anului fiscal 2024 din cauza inspecției turbomotoarelor Pratt & Whitney.

În noiembrie 2023, Wizz Air a raportat o scădere mai mare decât se aștepta a profitului în prima jumătate a anului, din cauza problemelor continue legate de inspecțiile motoarelor, care au dus la oprirea avioanelor Airbus și impactului conflictului din Orientul Mijlociu.

Compania a adăugat că se așteaptă să revină la creștere prin livrarea a 50 de noi aeronave Airbus A321NEO și prin creșterea capacității de locuri cu aproximativ 20% până în 2026.

La începutul lunii noiembrie 2024, Wizz Air a anunțat și redeschiderea bazei sale operaționale la Chișinău, începând cu 16 decembrie 2024, cu introducerea unor zboruri directe spre opt destinații din Europa. Astfel, călătorii din Republica Moldova vor avea acces direct către orașe importante din Germania (Berlin, Dortmund, Memmingen, Nuremberg), Italia (Verona și Bologna), Franța (Paris) și Belgia (Bruxelles).

Fondată în 2003, Wizz Air este recunoscută pentru ofertele sale de zboruri la prețuri accesibile și pentru rețeaua extinsă de rute în întreaga Europă, consolidându-și poziția ca unul dintre principalii jucători pe piața zborurilor low-cost.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#low-cost #wizz air #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bursa rusă trece prin cel mai dur episod din ultimii doi ani și jumătate, după ce președintele american Donald Trump a anunțat cele mai drastice tarife comerciale din ultimul secol, iar țările OPEC+ au decis o creștere neașteptată a producției de petrol, declanșând o prăbușire a prețurilor la energie.

Potrivit datelor Bursei de la Moscova, citate de finamrket.ru, capitalizarea totală a pieței a scăzut cu 2 trilioane de ruble în doar două zile — de la 55,04 trilioane miercuri, la 53,02 trilioane vineri. Indicele MOEX, care include cele mai mari 43 de companii listate, a pierdut 8,05% în această săptămână, marcând cel mai slab rezultat de la mobilizarea parțială din septembrie 2022.

Marile pierderi de vineri:

Sberbank: –5,2%
Gazprom: –4,9%
VTB: –6%
Rosneft: –3,9%
Lukoil: –4,6%
Mechel: –7,2%
Aeroflot: –4,8%
Novatek: –5,4%

„Asistăm la declanșarea unui criză majoră în direct”, a declarat Evgheni Kogan, investitor și profesor la Școala Superioară de Economie. Potrivit acestuia, tarifele impuse de Trump schimbă radical regulile comerțului global, iar banca JPMorgan estimează o probabilitate de 60% a unei noi recesiuni globale, a treia de la începutul secolului.

În același timp, petrolul Brent s-a prăbușit cu 12%, atingând un minim de 64,06 dolari pe baril — cel mai jos nivel din aprilie 2021. Cotațiile cuprului au scăzut cu 11%, iar bursele din SUA și Europa au înregistrat pierderi de 5% în două zile consecutive. Situația s-a agravat după ce China a anunțat tarife de represalii de 34% pe toate bunurile americane.

Pentru Rusia, aceste evoluții anunță scăderea veniturilor din exporturi, scumpirea importurilor și o nouă spirală inflaționistă, avertizează Elena Kojuhova, analistă la Veles Capital.

Evgheni Kogan spune că bugetul federal va fi pus sub presiune, iar deprecierea rublei este doar o chestiune de timp. „Un progres în negocierile de pace (cu Ucraina) ar putea calma piețele, dar deocamdată nu există semne în această direcție.”

O recentă vizită a șefului Fondului Rus de Investiții Directe (RFPI), Kirill Dmitriev, la Washington, nu a adus niciun rezultat notabil. Secretarul de stat american Marco Rubio a transmis că „ceasul ticăie” și că SUA nu vor mai aștepta luni de zile, ci doar săptămâni, pentru concesii din partea Moscovei.

Între timp, de la lansarea negocierilor ruso-americane în februarie, Gazprom a pierdut 30% din valoare, Norilsk Nickel –25%, iar Rosneft –28%. Investitorii se tem că pe piață a început deja un val de marjin-call-uri, ceea ce ar putea declanșa o vânzare forțată în lanț.