Elon Musk promite „război” cu privire la programul de vize H-1B

Elon Musk, miliardarul CEO al Tesla şi SpaceX, a promis „război” pentru a apăra programul de vize H-1B pentru lucrătorii străini din domeniul tehnologiei, vineri noaptea, pe fondul unei dispute între susţinătorii vechi ai preşedintelui ales Donald Trump şi susţinătorii săi noi din industria tech.

Într-o postare pe platforma de social media X, Musk a declarat: „Motivul pentru care sunt în America, împreună cu atât de mulţi oameni critici care au construit SpaceX, Tesla şi sute de alte companii care au făcut America puternică este H1B”.

„Voi porni un război pe această temă pe care nu îl puteţi înţelege”, a adăugat el.

Musk, un cetăţean american naturalizat născut în Africa de Sud, a deţinut o viză H-1B, iar compania sa de automobile electrice Tesla a obţinut 724 de vize în acest an. Vizele H-1B sunt, de obicei, pentru perioade de trei ani, deşi titularii le pot prelungi sau pot solicita cărţi verzi.

Tweet-ul lui Musk a fost adresat susţinătorilor lui Trump şi adepţilor liniei dure în materie de imigraţie, care au făcut tot mai multe presiuni pentru ca programul de vize H-1B să fie eliminat, pe fondul unei dezbateri aprinse privind imigraţia şi locul imigranţilor calificaţi şi al lucrătorilor străini aduşi în ţară cu vize de muncă.

Trump a rămas până acum tăcut cu privire la această problemă. În trecut, Trump şi-a exprimat dorinţa de a oferi mai multe vize de muncă pentru lucrătorii calificaţi. El a promis, de asemenea, să deporteze toţi imigranţii care se află ilegal în SUA, să aplice tarife vamale pentru a contribui la crearea mai multor locuri de muncă pentru cetăţenii americani şi să restricţioneze sever imigraţia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#viză #Musk #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Administrația președintelui american Donald Trump i-a propus fostului premier al Ungariei, Viktor Orban, să candideze pentru funcția de secretar general al Organizației Națiunilor Unite (ONU). Inițiativa ar beneficia inclusiv de sprijinul Rusiei și Chinei, ceea ce ar putea transforma politicianul ungar într-un candidat cu șanse importante în negocierile pentru conducerea organizației mondiale, relatează The Wall Street Journal (WSJ), citând surse din trei țări.

Potrivit publicației americane, oficialii administrației Trump au purtat discuții preliminare cu reprezentanții Moscovei și Beijingului, iar cele două puteri s-ar fi arătat favorabile unei candidaturi comune. Un reprezentant al Departamentului de Stat susține că Orban ar putea obține fără dificultăți opt voturi în Consiliul de Securitate al ONU, în timp ce atingerea pragului de zece voturi din totalul de 15 este considerată realizabilă.

Reprezentantul american l-a descris pe fostul premier ungar drept un „candidat de vis” pentru conservatorii americani, invocând pozițiile sale împotriva migrației în masă, organizațiilor neguvernamentale liberale și instituțiilor pe care le consideră dominate de stânga.

Sursele WSJ afirmă că oficialii americani l-au contactat direct pe Viktor Orban pentru a afla dacă este interesat să preia conducerea ONU. Politicianul ar fi răspuns că este dispus să analizeze propunerea, dar nu intenționează să intre în cursă fără garanții suficiente că poate obține victoria. Orbán a refuzat să comenteze informațiile pentru publicația americană.

Planul Washingtonului intervine într-un moment în care marile puteri negociază succesiunea actualului secretar general al ONU, António Guterres, al cărui mandat expiră la 31 decembrie 2026. Noul conducător al organizației urmează să își înceapă mandatul la 1 ianuarie 2027.

Potrivit procedurilor ONU, viitorul secretar general trebuie să fie recomandat de Consiliul de Securitate, cu cel puțin nouă voturi favorabile și fără veto din partea vreunuia dintre cei cinci membri permanenți: Statele Unite, Rusia, China, Franța și Regatul Unit. Ulterior, candidatura trebuie aprobată de Adunarea Generală.

În prezent, printre candidații înscriși în cursă se numără directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, și Rebeca Grynspan, conducătoarea Conferinței ONU pentru Comerț și Dezvoltare. Niciunul dintre candidați nu a obținut până acum consensul necesar între membrii permanenți ai Consiliului de Securitate.

Viktor Orban a condus Ungaria timp de 16 ani consecutivi, din 2010 până în 2026, devenind unul dintre cei mai longevivi lideri europeni. Guvernarea sa s-a remarcat prin conflicte repetate cu instituțiile Uniunii Europene privind statul de drept, migrația și relațiile cu Rusia.

La alegerile parlamentare din 12 aprilie 2026, partidul său Fidesz a pierdut puterea în fața formațiunii Tisza, conduse de Péter Magyar, care a devenit ulterior prim-ministru. Înaintea scrutinului, administrația Trump și-a exprimat sprijinul pentru Orbán, însă acesta nu a reușit să obțină un nou mandat.

Potrivit WSJ, o eventuală numire a lui Orbán în fruntea ONU ar putea schimba raporturile politice din interiorul organizației, având în vedere relațiile sale apropiate cu Donald Trump și Vladimir Putin. Publicația apreciază că fostul premier ungar ar putea deveni un apărător al intereselor Kremlinului și ale altor lideri autoritari, o perspectivă care ar putea provoca opoziție din partea unor state occidentale.

#Orban #ONU #Trump