Lupta împotriva schimbărilor climatice în pericol: UE se teme de impactul deciziilor lui Trump

Eforturile globale pentru combaterea schimbărilor climatice vor suferi o lovitură severă dacă președintele ales al SUA, Donald Trump, va retrage din nou țara din Acordul de la Paris, a avertizat șeful politicii climatice al Uniunii Europene, scrie Reuters.

Echipa de tranziție a lui Trump a pregătit ordine executive pentru a retrage Statele Unite – actualmente al doilea cel mai mare poluator global, după China – din principalul tratat global privind schimbările climatice, conform unor surse din echipă.

„Dacă acest lucru s-ar întâmpla, ar fi o lovitură serioasă pentru diplomația climatică internațională”, a declarat comisarul european pentru climă, Wopke Hoekstra, într-un interviu acordat Reuters. „O altă retragere a SUA din Acordul de la Paris ar obliga celelalte țări să ‘împingă mai departe’ diplomația climatică ca răspuns”, a adăugat el.

Hoekstra a subliniat că nu există alternativă pentru a se asigura că, în final, toate națiunile își aduc aportul în lupta împotriva schimbărilor climatice. „Schimbările climatice nu discriminează pe nimeni. Aceasta este cu adevărat o problemă pe care lumea trebuie să o rezolve împreună”, a spus el, referindu-se la discuțiile ONU pe tema schimbărilor climatice.

Acordul de la Paris reprezintă punctul central al negocierilor climatice ale Națiunilor Unite, în cadrul cărora aproape 200 de țări discută măsuri pentru reducerea emisiilor și finanțarea acestora. Statele Unite au jucat un rol esențial în aceste negocieri, inclusiv prin colaborarea cu China – cel mai mare poluator și a doua economie ca mărime din lume – pentru a pune bazele unor acorduri climatice globale recente.

Cu toate acestea, este așteptată o schimbare sub conducerea lui Trump, care se va întoarce la Casa Albă pe 20 ianuarie. Trump a numit schimbările climatice o farsă și s-a retras din Acordul de la Paris în timpul primului său mandat, între 2017 și 2021. Luna trecută, el a avertizat Uniunea Europeană că trebuie să cumpere mai mult petrol și gaz din SUA sau riscă tarife.

Hoekstra a afirmat că Uniunea Europeană va „colabora constructiv” cu noua administrație a SUA pe teme legate de schimbările climatice. Comisia Europeană ia legătura cu oficiali din Statele Unite din toate segmentele politice, inclusiv la nivel non-federal. „Este clar că voi depune toate eforturile pentru a mă asigura că prietenii noștri americani, pe cât posibil, rămân alături de noi și lucrează împreună cu noi”, a spus Hoekstra.

În timp ce Bruxelles-ul se confruntă cu presiuni pentru a-și consolida leadership-ul în domeniul climei pentru a umple un posibil vid lăsat de retragerea SUA, Uniunea Europeană se va confrunta cu o întârziere în prezentarea planurilor climatice naționale, care trebuiau trimise la ONU până în luna februarie. Administrația Biden, aflată la final de mandat, a publicat deja contribuția SUA.

Hoekstra a menționat că ciclul politic al UE nu se aliniază cu termenul-limită al ONU, dar că Europa va avea planul său climatic pentru 2035 gata până la summitul climatic ONU din noiembrie 2024, ce va avea loc în Belem, Brazilia. „Important este să avem un obiectiv ambițios înainte de a ajunge la Belem. Vă promit că vom avea unul”, a încheiat el.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, susține că tarifele stabilite de Calea Ferată din Moldova (CFM) pentru tranzitul cerealelor ucrainene sunt justificate de situația financiară a întreprinderii și de necesitatea menținerii locurilor de muncă.

Bolea a declarat că CFM urmează joi, 20 august, să facă publice calculele care au stat la baza tarifelor și a respins acuzațiile potrivit cărora acestea ar fi defavoarea agenților economici moldovenești.

„Calea Ferată a Republicii Moldova a făcut calculele și are nevoie de aceste resurse, pentru că avem 3 400 de angajați care trebuie să-și câștige existența. CFM va face publică prezentarea acelor calcule. Ele nu sunt în nicio formă în detrimentul intereselor agenților economici din Republica Moldova”, a declarat ministrul.

Potrivit lui Bolea, prioritatea Guvernului rămâne susținerea companiilor și exportatorilor autohtoni. Ministrul a precizat că, în cazul tranzitului cerealelor ucrainene, CFM asigură locomotivele, în timp ce vagoanele utilizate pentru transport aparțin Ucrainei.

„Tot ce înseamnă vagoane sunt din Ucraina. Nu sunt transmise vagoane din Republica Moldova pentru transportul cerealelor în Ucraina. Nu există, din informația pe care o avem la zi din partea CFM, probleme pentru agricultorii din Moldova care ar avea nevoie de vagoane”, a explicat Bolea.

Ministrul a vorbit și despre situația financiară dificilă a CFM și despre necesitatea ca întreprinderea să ajungă, în timp, nu doar la echilibrarea situației economice, ci și la majorarea salariilor angajaților.

„Astăzi, la Calea Ferată a Moldovei, probabil sunt cele mai mici salarii din economia noastră națională. Vorbim de 5 000–6 000 de lei”, a spus Bolea, subliniind că veniturile mici fac dificilă atragerea și menținerea angajaților, inclusiv a tinerilor și mecanicilor.

Declarațiile ministrului vin în contextul tensiunilor dintre autorități și agricultori privind tranzitul mărfurilor ucrainene prin Republica Moldova. La începutul acestei săptămâni, Asociația „Forța Fermierilor” a amenințat cu proteste de amploare dacă până la 21 august nu vor fi înregistrate progrese în trei probleme reclamate de agricultori: controlul tranzitului cerealelor ucrainene, licențierea importurilor și neadmiterea majorării TVA pentru produsele agricole.

În urma nemulțumirilor, Guvernul a anunțat că joi, 20 august, va avea loc o ședință în format extins privind tranzitul cerealelor ucrainene pe calea ferată. La discuții urmează să participe fermieri, reprezentanți ai asociațiilor agricole, ai Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, ai Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare și ai Căii Ferate din Moldova.

Republica Moldova și Ucraina au ajuns, la 10 august, la un acord privind transportarea mărfurilor ucrainene pe calea ferată, pe tronsonul care traversează teritoriul țării noastre. În baza înțelegerii, Chișinăul oferă o reducere de 50% pentru tranzitul feroviar al mărfurilor ucrainene.

Ucraina planifică să exporte și să transporte, în anul agricol 2026, până la șase milioane de tone de mărfuri pe diferite rute regionale. În acest context, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale susține că lucrează la creșterea capacității CFM, astfel încât fluxurile de mărfuri să poată fi gestionate mai eficient, inclusiv cele ale agricultorilor autohtoni.