Două blocuri energetice funcționează la capacitate maximă: Cum face față Termoelectrica sezonului rece

Termoelectrica S.A. a anunțat că în cadrul Centralei Electrice cu Termoficare (CET) Sursa I sunt în funcțiune două din cele trei blocuri energetice, garantând furnizarea continuă de energie termică și electrică pentru consumatori. Într-un comunicat de presă, compania a subliniat că toate instalațiile de generare funcționează în regim normal, fără avarii sau incidente.

Pe fondul temperaturilor exterioare ridicate, blocul energetic nr. 3 de la CET Sursa I a fost temporar deconectat începând cu data de 7 ianuarie 2025, ora 00:00. Acesta va fi reconectat pe 11 ianuarie 2025, ora 00:00, fără impact asupra sarcinii electrice actuale.

CET Sursa I: funcționează blocurile energetice nr. 1 și nr. 2.
CET Sursa II: sunt în operare două cazane și un turbogenerator.
Centralele Termice Vest, Sud și cele suburbane funcționează normal.

Termoelectrica a anunțat că toți consumatorii racordați la Sistemul de Alimentare Centralizată cu Energie Termică (SACET) beneficiază de servicii de încălzire și apă caldă. Este vorba despre 4341 de imobile, incluzând instituții educaționale, medicale, agenți economici, case particulare și blocuri locative, acoperind peste 210.000 de apartamente.

Pe parcursul anului 2024, compania a realizat ample lucrări de modernizare și mentenanță, ceea ce asigură funcționarea optimă a echipamentelor în sezonul rece. De asemenea, Termoelectrica dispune de utilaje de rezervă, care pot fi activate rapid în cazul unor defecțiuni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#termoelctrica #Energie #căldură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dacă ați simțit că buzunarul e gol, e doar o problemă de percepție și de… metodologie. Deputatul Radu Marian, președintele Comisiei Economie, Buget și Finanțe, a găsit explicația salvatoare: sărăcia din Republica Moldova nu e chiar sărăcie, ci doar o confuzie statistică.

Potrivit postării savuroase de pe Telegram, Marian arată cu degetul spre metodologia „depășită” a Biroului Național de Statistică, care ar măsura rata sărăciei după cheltuieli, și nu după venituri. Asta înseamnă, explică deputatul, că moldovenii care consumă puțin nu sunt neapărat săraci – poate doar mai economi sau… mai puțin flamanzi.

Printre motivele pentru care cifrele despre sărăcie ar trebui ignorate se numără și faptul că oamenii primesc compensații la facturi, medicamente gratuite, mese la școală și – foarte important – „în ultimii patru ani, veniturile au crescut mai rapid decât inflația”. Cu alte cuvinte, dacă BNS ar ține cont de toate „darurile guvernului”, am fi deja în rând cu Elveția.

„Este esențial să privim indicatorii în ansamblu”, ne îndeamnă deputatul, sugerând că sărăcia e, de fapt, un artefact birocratic. Iar până în 2026, când se va introduce un nou indicator „multidimensional” și „relativ”, să nu ne grăbim cu concluziile – poate guvernul e generos, dar BNS nu ține pasul.

Cu alte cuvinte, dacă simțiți că trăiți prost, problema nu e la portofel, ci la formulă.