Consumul de energie scade pe malul drept al Nistrului, dar importurile din România asigură stabilitatea

Duminică, 12 ianuarie, consumul de energie electrică pe malul drept al râului Nistru este estimat a fi cu 10% mai mic decât în ziua precedentă, 11 ianuarie, însă comparabil cu un consum obișnuit pentru o zi de duminică.

Pentru a asigura necesarul de energie electrică al Republicii Moldova, SA Energocom a rezervat capacitatea comercială necesară la granița cu România. Aceasta permite importul de electricitate atât pe baza contractelor bilaterale, cât și prin achiziții de pe bursă.

Capacitatea comercială disponibilă pentru Republica Moldova la granița cu România este de 315 MW în bandă (24 de ore din 24), dintr-un necesar total de 650-800 MW în sezonul rece. Din acest motiv, se organizează zilnic licitații suplimentare pentru rezervarea capacităților neutilizate la alte frontiere ale Ucrainei cu Uniunea Europeană.

Astfel, cererea totală de energie va fi acoperită dintr-o combinație de surse: energia produsă de centralele de termoficare locale, instalațiile de energie regenerabilă și importuri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energocom #Energie #import #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a declarat că Statele Unite au cerut eliminarea completă a capitalului rusesc din compania petrolieră sârbă NIS (Naftna Industrija Srbije). Conform lui Vučić, partea americană nu acceptă nicio prezență a acționarilor ruși, nici măcar o cotă minoritară de 49% sau mai puțin. „Avem un termen de 45 de zile, până pe 25 februarie, pentru a finaliza toate operațiunile,” a subliniat Vučić în cadrul unei conferințe de presă, citat de RTS.

Vučić a amintit că NIS a fost vândută către „Gazprom Neft” de guvernul sârb în 2008. De atunci, compania a devenit o sursă semnificativă de venituri pentru bugetul Serbiei și un pilon important în realizarea mai multor proiecte naționale. Președintele sârb a menționat că Belgradul intenționează să apeleze la noua administrație a lui Donald Trump, care urmează să revină la Casa Albă pe 20 ianuarie, pentru a solicita revizuirea sau atenuarea sancțiunilor impuse companiei NIS.

Compania NIS a fost inclusă pe lista sancțiunilor secundare ale SUA pe 10 ianuarie, din cauza legăturilor sale cu „Gazprom Neft”. În prezent, 56,15% din acțiunile NIS sunt deținute de companiile rusești „Gazprom Neft” și „Gazprom”, în timp ce 29,87% rămân în proprietatea Serbiei.

Anterior, Vučić și-a exprimat disponibilitatea ca Serbia să răscumpere participația rusă, evaluată la aproximativ 700 de milioane de euro. Cu toate acestea, el a avertizat că SUA ar putea ridica întrebări cu privire la utilizarea fondurilor obținute de partea rusă în urma tranzacției.

NIS este un jucător energetic major în Balcani, desfășurând activități de explorare și producție de petrol și gaze atât în Serbia, cât și în alte țări precum România și Bosnia și Herțegovina. Compania deține o rafinărie de petrol în Pancevo, în apropiere de Belgrad, și administrează o rețea de peste 400 de stații de alimentare.

Pe 10 ianuarie, sancțiunile SUA au vizat nu doar NIS, ci și peste 20 de filiale ale „Gazprom Neft” și „Surgutneftegaz”, precum și companii din Kazahstan, Tadjikistan și Kârgâzstan.