Dmitri Torner explică de ce Republica Moldova are nevoie de o nouă lege a ghilotinei

16 Ian. 2025, 11:50
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Ian. 2025, 11:50 // Actual //  bani.md

Omul de afaceri Dmitri Torner consideră că în Republica Moldova a venit timpul pentru implementarea unei noi legi a ghilotinei și, într-o postare pe Facebook, și-a argumentat propunerea. „Acum aproape două decenii (în 2006), în Republica Moldova a fost adoptată una dintre cele mai renumite legi din istoria țării – Legea ghilotinei. Ulterior, ea a fost urmată de Ghilotina-2. Esența „ghilotinelor” a fost una cât se poate simplu – printr-un mega efort depus la cel mai înalt nivel a fost revizuit întregul cadru legislativ și normativ în vigoare, fiind eliminate toate barierele și contradicţiile ce împiedicau dezvoltarea afacerilor și, respectiv, a economiei naţionale. Necesitatea ghilotinei era accentuată inclusiv de faptul că multe structuri de stat, prin propriile regulamente, creau practic norme legale noi, iar acestea deseori contraveneau legilor și hotărârilor în vigoare, ceea ce nu împiedica implementarea lor. Probabil, dat fiind motivaţia puternică și necesitatea obiectivă a ghilotinei, această lege practic nu a fost însoţită de nici o critică – exista un fel de consens la nivelul mediului de afaceri și a factorului decizional central și aceasta a determinat și calitatea procesului de revizuire a cadrului legislativ și normativ în vigoare ce reglementa activitatea de întreprinzător în Moldova” – spune el.

Expertul este ferm convins că a venit timpul unei noi ghilotine. „Și când fac această afirmaţie, pornesc minimum de la trei considerente. În primul rând, de la precedenta ghilotină au trecut aproape două decenii. Între timp, multe s-au întâmplat inclusiv la capitolul instituirii de noi reglementări. Astăzi, spre deosebire de situaţia de acum două decenii, noi nu avem un tablou general clar a ceea ce înseamnă cadrul de reglementare a activităţii de întreprinzător în Moldova. Avem doar viziuni fragmentare, pe diverse domenii. Fiecare agent economic serios poate judeca lucrurile doar din punctul de vedere al domeniului în care activează. La fel și instituţiile statului – fiecare dintre ele cunoaşte doar situaţia în domeniul pe care-l administrează. De aceea, se impune o abordare similară celei de acum două decenii – o comisie de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător trebuie să facă o amplă evaluare a cadrului legislativ și normativ în vigoare, iar întregul proces trebuie să culmineze cu propuneri concrete către Parlament și Guvern privind acţiunile ce se impun în continuare”, afirmă el.

În al doilea rând, în opinia sa, necesitatea de a implementa o nouă lege a ghilotinei este accentuată de schimbările ce au avut loc în ultimii ani și perspectivele ce vor apărea în curând.

„Astăzi, tot mai mulţi experţi atrag atenţie asupra rolului important ce-i poate reveni Republicii Moldova în procesul de reconstrucţie a Ucrainei. Acest rol este accentuat inclusiv de faptul că Moldova este unicul stat vecin cu Ucraina, care nu e membru al Uniunii Europene, care-şi poate oferi platforma pentru venirea potenţialilor investitori asiatici, care vor dori să participe la procesul de reconstrucţie a Ucrainei (Rusia și Belarus tot sunt vecini cu Ucraina și nu sunt membri ai UE, dar respectivele state nu sunt relevante în acest context din motive lesne de înţeles). De aceea, putem concluziona că Moldova are o poziţie unică și poate deveni o bună platformă pentru anumiţi investitori în procesul de reconstrucţie a Ucrainei, iar o nouă lege a ghilotinei ar fi o oportunitate pentru a pregăti terenul inclusiv şi pentru potenţialii viitori investitori străini”, mai spune omul de afaceri.

Al treilea argument în favoarea propunerii sale ține de procesul de integrare europeană, în care Moldova este implicată plenar la această etapă.

„Procesul de racordare a legislaţiei la standardele Uniunii Europene a început deja, însă el are un caracter fragmentar. O nouă lege a ghilotinei nu doar că ar permite schimbarea acestui caracter, ci, pe anumite dimensiuni, chiar ar avea un caracter de anticipare, iar aceasta ar spori dinamica procesului de integrare europeană. Am invocat doar trei argumente în favoarea unei noi legi a ghilotinei, dar, dacă ar fi să reflectăm mai profund, cu siguranţă am identifica şi altele. Dar ceea ce este evident deja la această etapă este că a venit timpul unor noi discuţii, la cel mai înalt nivel, despre necesitatea unei noi legi a ghilotinei. Iar aceste discuţii ar trebui să culmineze cu concluziile de rigoare şi, evident, cu acţiuni concrete”, conchide Dmitri Torner.

Realitatea Live

16 Ian. 2025, 17:26
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Ian. 2025, 17:26 // Actual //  bani.md

În ultimii ani au avut o serie dde tragedii aviatice, în care avioane civile au fost doborâte sau s-au prăbușit în circumstanțe misterioase. De la accidentul tragic al președintelui polonez Lech Kaczyński în 2010, la catastrofa Malaysia Airlines MH17 din 2014 și până la evenimentele recente cu prăbușirea avionului companiei din Azerbaidjan. Rusia a fost adesea implicată în mod controversat în aceste incidente. Aceste tragedii au ridicat întrebări cu privire la responsabilitatea și motivele din spatele acestor incidente.

1. Prăbușirea avionului AZAL în Kazahstan (25 decembrie 2024)
Un avion Embraer 190 al companiei Azerbaijan Airlines (AZAL), care efectua zborul J28243 de la Baku la Groznîi, a încercat o aterizare forțată după ce i s-a refuzat permisiunea de aterizare în Groznîi și Mahacikala. Aeronava s-a prăbușit la câțiva kilometri de aeroportul Aktau, explodând și luând foc. Din cei aflați la bord, cel puțin 29 de pasageri au supraviețuit, fiind găsiți în partea din spate a avionului.

2. Accidentul avionului lui Evgheni Prigojin (23 august 2024)
Un avion privat Embraer Legacy, asociat liderului Wagner, Evgheni Prigojin, s-a prăbușit în regiunea Tver din Rusia. Toate cele 10 persoane aflate la bord au murit. Aeronava, care zbura pe ruta Moscova-Sankt Petersburg, a fost doborâtă de apărarea aeriană rusă, conform informațiilor preliminare. Accidentul a ridicat suspiciuni privind o posibilă eliminare deliberată a lui Prigojin.

3. Zborul MH17 al Malaysia Airlines (17 iulie 2014)
Un avion Boeing 777, care efectua zborul MH17 de la Amsterdam la Kuala Lumpur, a fost doborât deasupra regiunii Donbas, Ucraina. Toate cele 298 de persoane de la bord au murit.
Ancheta internațională a stabilit că avionul a fost lovit de o rachetă Buk lansată dintr-o zonă controlată de separatiști pro-ruși. Sistemul de rachete ar fi fost transportat din Rusia și ulterior returnat. Moscova neagă implicarea și susține că racheta aparținea unei unități ucrainene.

4. Prăbușirea avionului prezidențial polonez la Smolensk (10 aprilie 2010)
Un avion Tupolev Tu-154, care îl transporta pe președintele Poloniei, Lech Kaczyński, și alți oficiali polonezi, s-a prăbușit în apropiere de Smolensk, Rusia. Aeronava avea la bord 96 de persoane, inclusiv 88 de pasageri și opt membri ai echipajului, care se îndreptau spre o ceremonie comemorativă în Katyn, dedicată ofițerilor polonezi executați în 1940. Avionul s-a prăbușit la doar 300 de metri de pista de aterizare, într-o zonă împădurită. În 2016, Polonia a redeschis ancheta, concluzionând că aeronava a fost distrusă în aer, în urma mai multor explozii la bord.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală