Sancțiunile lovesc dur! Cărbunele rusesc, exclus de pe piețele globale. Scăderi-record ale exporturilor

Exporturile de cărbune ale Rusiei au înregistrat o scădere semnificativă pentru al treilea an consecutiv, ajungând în 2024 la cel mai mic volum din ultimii șase ani, conform datelor publicate de „Vedomosti” pe baza statisticilor Argus. În total, companiile rusești au livrat pe piețele externe 195 de milioane de tone de cărbune, cu 17,5 milioane de tone mai puțin decât în anul precedent și cu 26,2 milioane de tone mai puțin decât în 2022.

În comparație cu nivelurile din 2021, înainte de război (223,4 milioane de tone), exporturile au scăzut cu 13%. Situația actuală marchează un punct minim, în condițiile în care în 2020 exporturile atinseseră 211 milioane de tone, iar în 2019 și 2018, 199 milioane și, respectiv, 193 milioane de tone.

Sancțiunile internaționale sunt principalul factor al acestei contracții, subliniază analiștii Argus. Spre deosebire de petrol și gaze, pentru care Europa continuă să fie un cumpărător, chiar și în cantități reduse, cărbunele rusesc a fost supus unui embargo total. Totodată, mari companii din industrie, precum SUEK și Mechel, au fost incluse pe listele de sancțiuni ale SUA.

Problemele infrastructurale ale căilor ferate din Rusia au agravat situația. Sistemul feroviar, nepregătit pentru reorientarea exporturilor către piețele din Asia, se confruntă cu un deficit de locomotive și mecanici. Creșterea fluxului de mărfuri a dus la o scădere a vitezei medii de transport la sub 35 km/h, cel mai redus nivel din 1991. Blocajele din transport au împiedicat mai multe companii să-și îndeplinească planurile de export, potrivit unor surse citate de Bloomberg.

Prețurile la export pentru cărbune au scăzut și ele la un minim de șapte ani, ceea ce a determinat peste jumătate dintre companiile din sector să înregistreze pierderi. Conform Rosstat, industria cărbunelui a încheiat anul 2024 cu o pierdere netă de 81 miliarde de ruble, înregistrată în perioada ianuarie–octombrie.

Ca răspuns la dificultățile de pe piețele externe, producția de cărbune a fost redusă. În regiunea principală de extracție, Kemerovo, producția a scăzut cu 15,8 milioane de tone, ajungând la 198,4 milioane de tone. Exporturile de cărbune din Kuzbass s-au redus cu 10%, la 102 milioane de tone.

Pe plan global, cererea pentru cărbune continuă să scadă din cauza tranziției energetice și a adoptării agendei verzi. Această tendință este așteptată să se accentueze în 2025, conform analistului Vladimir Cernov de la Freedom Finance.

Chiar dacă problemele infrastructurale de pe căile ferate BAM și Transsiberian ar fi rezolvate, cărbunele rusesc nu ar deveni mai rentabil, iar exporturile ar continua să scadă cu 3-5% în 2025, estimează analistul. Maxim Hudalov, strateg la IK „Vektor Kapital”, prognozează o contracție și mai accentuată, între 5-8% (10-15 milioane de tone), ceea ce ar putea duce exporturile la niveluri minime din 2016, când au fost exportate 163 milioane de tone.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#carbune #export #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Spitalele regionale din Bălți și Cahul nu vor fi finalizate în termenele vehiculate anterior, iar inaugurarea acestora este realistă abia în jurul anilor 2030–2031. Declarația a fost făcută de ministrul Sănătății, Emil Ceban, în cadrul unei emisiuni la Vocea Basarabiei.

Potrivit ministrului, termenul din 2028 este deja exclus. „Este clar că ne luăm rămas-bun de la anul 2028. Nu va fi gata atunci. Sperăm însă că până în 2030, în primul rând spitalul din Cahul, iar apoi și cel din Bălți”, a declarat Ceban.

Ministrul a explicat că spitalul din Cahul a avansat mai rapid din punct de vedere procedural, întrucât este amplasat pe același teritoriu, lângă spitalul existent, iar studiul de fezabilitate și conceptul au fost realizate într-un mod mai coerent. În schimb, la Bălți proiectul a fost mai complicat, din cauza identificării unui teren nou, situat în afara municipiului, în localitatea Corlăteni, și a procedurilor de licitație aferente. Aceste blocaje au dus la pierderea a unu-doi ani în procesul de implementare.

Emil Ceban a subliniat că cele două spitale sunt proiecte strategice pentru Republica Moldova, menite să schimbe fundamental arhitectura sistemului medical. „Vorbim despre spitale regionale, astfel încât oamenii să nu mai fie nevoiți să vină la Chișinău pentru o mare parte din serviciile medicale”, a precizat ministrul.

Potrivit acestuia, autoritățile își propun ca spitalele din Bălți și Cahul să funcționeze la un nivel superior de performanță, inclusiv ca spitale universitare, cu profesori, studenți și rezidenți, pentru a asigura sustenabilitatea resurselor umane. De asemenea, este prevăzută descentralizarea serviciilor oncologice, care vor fi disponibile obligatoriu în ambele spitale, precum și dezvoltarea medicinei minim invazive și a altor specialități de înaltă performanță.

Ministrul Sănătății a menționat că autoritățile au învățat din greșelile anterioare și că proiectele beneficiază de sprijinul partenerilor internaționali, fiind incluse în planul de dezvoltare al țării. „Avem susținere și trebuie să le facem. 2030 este un termen realist”, a conchis Emil Ceban.

#balti #cahul #Ceban #sanatate