CEO-ul Strabag, Klemens Haselsteiner, a murit la vârsta de 44 de ani

Grupul de construcții a anunțat vestea printr-un comunicat de presă vineri seara. În România, Strabag are afaceri de miliarde, scrie antena3.ro.

„Cu mare tristețe trebuie să anunțăm că CEO-ul Strabag SE, Klemens Haselsteiner, a încetat din viață subit și neașteptat astăzi, 17 ianuarie 2025. Gândurile tuturor angajaților noștri sunt alături de familia sa,” a declarat grupul de construcții, evaluat la miliarde de euro, într-un mesaj adresat investitorilor.

Potrivit unei purtătoare de cuvânt a companiei, Haselsteiner a murit din cauze naturale; momentan nu au fost oferite alte detalii, precizează publicația Kronen Zeitung.

Cine a fost Klemens Haselsteiner

Klemens Haselsteiner, a studiat administrarea afacerilor la Universitatea din Chicago, apoi a lucrat pentru Strabag în Rusia timp de cinci ani și pentru subsidiara Strabag, Tüblin, în Stuttgart, alți cinci ani, înainte de a fi numit în Consiliul de Administrație.

Era membru al Consiliului de Administrație din 1 ianuarie 2020 și Președinte al Consiliului de Administrație al Strabag SE din 1 ianuarie 2023. Mandatul său ar fi trebuit să dureze până la sfârșitul anului 2026.

Strabag este unul dintre cele mai mari grupuri de construcții din Europa. Ceilalți membri ai Consiliului de Administrație vor prelua temporar atribuțiile pentru care era responsabil Klemens Haselsteiner.

Familia Haselsteiner deține 30,7% din acțiunile Strabag SE, companie listată pe principalul indice ATX al Bursei de Valori din Viena.

„Strabag este o firmă austriacă ce a construit multe autostrăzi în România. Strabag are o cifră de afaceri de 2 miliarde de lei în 2023 și datorii de un miliard de lei. Are, de asemenea, profit de 79.000.000 de lei”, scrie Newsweek.

Oleg Deripaska, unul dintre principalii oligarhi apropiați lui Vladimir Putin, deținea 24% din compania austriacă Strabag.

În toamna anului 2024, Deripaska ar fi transferat participația sa de 24,1% din grupul de construcții Strabag, deținută prin intermediul MKAO Rasperia Trading Limited, către societatea pe acțiuni rusă Iliadis JSC.

Grupul a declarat că nu poate evalua dacă transferul va afecta planurile Raiffeisen Rusia, care intenționa să achiziționeze pachetul de acțiuni de la Deripaska. Totuși, Strabag continuă să considere acțiunile oligarhului ca fiind supuse sancțiunilor internaționale, ceea ce ar invalida tranzacția.

„O analiză conform legislației privind sancțiunile nu poate fi efectuată în prezent. Prin urmare, compania consideră că acțiunile Strabag deținute de MKAO Rasperia Trading Limited (controlată de Deripaska) rămân înghețate în conformitate cu Regulamentul UE privind sancțiunile”, a declarat Strabag într-un comunicat emis miercuri.

Strabag, implicată în realizarea bazei NATO de la Kogălniceanu

În ciuda controverselor legate de legăturile cu Rusia, Strabag lucrează la un proiect strategic al NATO în România.

Contractul pentru proiectarea și execuția infrastructurii Bazei 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu” a fost atribuit companiei Strabag și are o valoare estimată de 2,148 miliarde de lei (aproximativ 430 de milioane de euro). Contractul include o opțiune de extindere până la 4,3 miliarde de lei.

Strabag SRL are activități importante în România, inclusiv în domeniul infrastructurii rutiere.

#Strabag #deces #CEO

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova câștigă teren pe piața merelor din România, în timp ce Polonia – furnizorul tradițional – pierde din cotă, arată o analiză realizată de Ziarul Financiar pe baza datelor Eurostat.

În 2024, România a importat 102.677 de tone de mere, în valoare totală de 62,2 milioane de euro. Din această cantitate, 23.500 de tone – aproape un sfert – au provenit din Republica Moldova. Este o dublare spectaculoasă față de 2023, când exporturile moldovenești către România au însumat 12.100 de tone, și mai mult decât dublu față de 2022 (10.800 tone).

Pe fondul războiului din Ucraina și al blocării piețelor din est, Republica Moldova și-a reorientat fluxurile comerciale spre vest, iar România a devenit un partener strategic pentru exportul de fructe.

În paralel, Polonia, liderul tradițional al pieței, înregistrează un recul semnificativ. În 2024, România a importat doar 62.300 de tone de mere poloneze, în scădere cu aproape 20% față de 2023 (77.300 tone) și chiar sub nivelul din 2022 (65.800 tone).

România importă anual peste 100.000 de tone de mere – echivalentul a peste 5.000 de camioane – ceea ce face din această piață una extrem de competitivă. Ascensiunea Republicii Moldova confirmă capacitatea producătorilor moldoveni de a livra cantități mari, de calitate, și la prețuri competitive, profitând totodată de proximitatea geografică și de înlesnirile comerciale oferite de Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.