CEO-ul Strabag, Klemens Haselsteiner, a murit la vârsta de 44 de ani

Cine a fost Klemens Haselsteiner

Klemens Haselsteiner, a studiat administrarea afacerilor la Universitatea din Chicago, apoi a lucrat pentru Strabag în Rusia timp de cinci ani și pentru subsidiara Strabag, Tüblin, în Stuttgart, alți cinci ani, înainte de a fi numit în Consiliul de Administrație.

Era membru al Consiliului de Administrație din 1 ianuarie 2020 și Președinte al Consiliului de Administrație al Strabag SE din 1 ianuarie 2023. Mandatul său ar fi trebuit să dureze până la sfârșitul anului 2026.

Strabag este unul dintre cele mai mari grupuri de construcții din Europa. Ceilalți membri ai Consiliului de Administrație vor prelua temporar atribuțiile pentru care era responsabil Klemens Haselsteiner.

Familia Haselsteiner deține 30,7% din acțiunile Strabag SE, companie listată pe principalul indice ATX al Bursei de Valori din Viena.

„Strabag este o firmă austriacă ce a construit multe autostrăzi în România. Strabag are o cifră de afaceri de 2 miliarde de lei în 2023 și datorii de un miliard de lei. Are, de asemenea, profit de 79.000.000 de lei”, scrie Newsweek.

Oleg Deripaska, unul dintre principalii oligarhi apropiați lui Vladimir Putin, deținea 24% din compania austriacă Strabag.

În toamna anului 2024, Deripaska ar fi transferat participația sa de 24,1% din grupul de construcții Strabag, deținută prin intermediul MKAO Rasperia Trading Limited, către societatea pe acțiuni rusă Iliadis JSC.

Grupul a declarat că nu poate evalua dacă transferul va afecta planurile Raiffeisen Rusia, care intenționa să achiziționeze pachetul de acțiuni de la Deripaska. Totuși, Strabag continuă să considere acțiunile oligarhului ca fiind supuse sancțiunilor internaționale, ceea ce ar invalida tranzacția.

„O analiză conform legislației privind sancțiunile nu poate fi efectuată în prezent. Prin urmare, compania consideră că acțiunile Strabag deținute de MKAO Rasperia Trading Limited (controlată de Deripaska) rămân înghețate în conformitate cu Regulamentul UE privind sancțiunile”, a declarat Strabag într-un comunicat emis miercuri.

Strabag, implicată în realizarea bazei NATO de la Kogălniceanu

În ciuda controverselor legate de legăturile cu Rusia, Strabag lucrează la un proiect strategic al NATO în România.

Contractul pentru proiectarea și execuția infrastructurii Bazei 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu” a fost atribuit companiei Strabag și are o valoare estimată de 2,148 miliarde de lei (aproximativ 430 de milioane de euro). Contractul include o opțiune de extindere până la 4,3 miliarde de lei.

Strabag SRL are activități importante în România, inclusiv în domeniul infrastructurii rutiere.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.