CEO-ul Strabag, Klemens Haselsteiner, a murit la vârsta de 44 de ani

Grupul de construcții a anunțat vestea printr-un comunicat de presă vineri seara. În România, Strabag are afaceri de miliarde, scrie antena3.ro.

„Cu mare tristețe trebuie să anunțăm că CEO-ul Strabag SE, Klemens Haselsteiner, a încetat din viață subit și neașteptat astăzi, 17 ianuarie 2025. Gândurile tuturor angajaților noștri sunt alături de familia sa,” a declarat grupul de construcții, evaluat la miliarde de euro, într-un mesaj adresat investitorilor.

Potrivit unei purtătoare de cuvânt a companiei, Haselsteiner a murit din cauze naturale; momentan nu au fost oferite alte detalii, precizează publicația Kronen Zeitung.

Cine a fost Klemens Haselsteiner

Klemens Haselsteiner, a studiat administrarea afacerilor la Universitatea din Chicago, apoi a lucrat pentru Strabag în Rusia timp de cinci ani și pentru subsidiara Strabag, Tüblin, în Stuttgart, alți cinci ani, înainte de a fi numit în Consiliul de Administrație.

Era membru al Consiliului de Administrație din 1 ianuarie 2020 și Președinte al Consiliului de Administrație al Strabag SE din 1 ianuarie 2023. Mandatul său ar fi trebuit să dureze până la sfârșitul anului 2026.

Strabag este unul dintre cele mai mari grupuri de construcții din Europa. Ceilalți membri ai Consiliului de Administrație vor prelua temporar atribuțiile pentru care era responsabil Klemens Haselsteiner.

Familia Haselsteiner deține 30,7% din acțiunile Strabag SE, companie listată pe principalul indice ATX al Bursei de Valori din Viena.

„Strabag este o firmă austriacă ce a construit multe autostrăzi în România. Strabag are o cifră de afaceri de 2 miliarde de lei în 2023 și datorii de un miliard de lei. Are, de asemenea, profit de 79.000.000 de lei”, scrie Newsweek.

Oleg Deripaska, unul dintre principalii oligarhi apropiați lui Vladimir Putin, deținea 24% din compania austriacă Strabag.

În toamna anului 2024, Deripaska ar fi transferat participația sa de 24,1% din grupul de construcții Strabag, deținută prin intermediul MKAO Rasperia Trading Limited, către societatea pe acțiuni rusă Iliadis JSC.

Grupul a declarat că nu poate evalua dacă transferul va afecta planurile Raiffeisen Rusia, care intenționa să achiziționeze pachetul de acțiuni de la Deripaska. Totuși, Strabag continuă să considere acțiunile oligarhului ca fiind supuse sancțiunilor internaționale, ceea ce ar invalida tranzacția.

„O analiză conform legislației privind sancțiunile nu poate fi efectuată în prezent. Prin urmare, compania consideră că acțiunile Strabag deținute de MKAO Rasperia Trading Limited (controlată de Deripaska) rămân înghețate în conformitate cu Regulamentul UE privind sancțiunile”, a declarat Strabag într-un comunicat emis miercuri.

Strabag, implicată în realizarea bazei NATO de la Kogălniceanu

În ciuda controverselor legate de legăturile cu Rusia, Strabag lucrează la un proiect strategic al NATO în România.

Contractul pentru proiectarea și execuția infrastructurii Bazei 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu” a fost atribuit companiei Strabag și are o valoare estimată de 2,148 miliarde de lei (aproximativ 430 de milioane de euro). Contractul include o opțiune de extindere până la 4,3 miliarde de lei.

Strabag SRL are activități importante în România, inclusiv în domeniul infrastructurii rutiere.

#Strabag #deces #CEO

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

#axa de transport #marea egee #conexiune cu moldova #Marea Neagră