Criza energetică se adâncește! Slusari explică de ce scumpirea curentului este inevitabilă fără acțiuni urgente

Alexandr Slusari, membru al Consiliului Energocom, a comentat recent despre achiziționarea energiei electrice în primele 20 de zile ale lunii ianuarie, subliniind că, deși situația nu este critică, este încă îngrijorătoare. Potrivit acestuia, deși perioada a coincis cu sărbătorile și zilele de odihnă, când energia electrică bursieră era mai ieftină, prețurile au fost mai ridicate decât era de așteptat. „Nu este cazul de panică, dar nu avem motive pentru emoții pozitive”, a adăugat Slusari.

El a menționat că 25-30% din energia electrică a fost procurată de la bursa română OPCOM, acolo unde volatilitatea prețurilor este imensă. „Am cumpărat energie de la 130 până la 294 euro per MWh. Prețul energiei produse de Termoelectrica și CET Nord este, de asemenea, ridicat. Totuși, avem noroc de contractul bilateral cu Nuclear Electrică din România și energia verde, ale cărei volume au crescut semnificativ în ultimii doi ani”, a explicat Slusari.

Slusari a avertizat că situația actuală nu este doar o problemă temporară și că guvernul nu s-a pregătit suficient pentru criza energetică, în ciuda previziunilor că anul 2024 ar fi unul electoral crucial. „Până acum, nu a fost stabilit nici măcar mecanismul de compensații pentru agenții economici”, a spus el, subliniind faptul că nu trebuie să ne așteptăm ca primăvara și vara să aducă o soluție la criza energetică.

Unul dintre punctele cheie ale declarației lui Slusari a fost necesitatea unui efort comun pentru a evita o creștere continuă a tarifelor la energie electrică. „Pentru a rezista și a evita creșterea tarifului, este necesar un efort solidar al clasei politice și al societății”, a afirmat Slusari. El a propus ca autoritățile să solicite Comisiei Europene scutirea de la plata taxei de poluare pentru energia electrică importată în Moldova în anul 2025, având în vedere apropierea față de conflictul militar din Ucraina și războiul energetic cu Federația Rusă.

„Este esențial ca autoritățile noastre să depună toate eforturile necesare pentru a obține această derogare. Dacă toți vrem binele țării noastre, nu ar trebui să existe ezitări din cauza diferențelor politice”, a încheiat Slusari, subliniind că unitatea națională este esențială pentru evitarea unui șoc economic în Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#scuumpiri #curent #Slusari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața comerțului alimentar din Rusia trece printr-o transformare profundă pe fondul încetinirii economiei și creșterii accelerate a inflației. Tot mai multe lanțuri de retail renunță la supermarketuri și hipermarketuri, înlocuindu-le cu discountere și așa-numitele „magazine pentru săraci”, potrivit datelor Infoline, citate de publicația Kommersant, citată de Moscowtimes.

În primele nouă luni ale anului 2025, în Rusia s-au închis 67 de magazine mari, cu o suprafață totală de peste 185.000 m². De la 2017 încoace, ponderea supermarketurilor și hipermarketurilor în comerțul cu amănuntul s-a redus aproape la jumătate – de la 37% la 21%. În schimb, discounterele au ajuns să domine piața, urcând de la 49,9% la 63,4% din totalul vânzărilor.

Cea mai spectaculoasă creștere o înregistrează însă așa-numitele „magazine pentru săraci” (hard discounters) – unități comerciale cu amenajare simplificată, sortiment redus și prețuri extrem de mici. În ultimii opt ani, ponderea acestora a urcat de la 4,8% la 16,4%, arată analiza Infoline.

Directorul general al companiei „Infoline-Analitika”, Mihail Burmistrov, explică această tendință prin schimbarea comportamentului consumatorilor ruși, care adoptă o strategie de economisire în fața scumpirilor.

„Prețurile ridicate la alimente și scăderea puterii de cumpărare au făcut neprofitabilă deschiderea supermarketurilor mari. Retailerii reacționează rapid, transformând spațiile existente în discountere și depozite pentru livrări online”, afirmă Burmistrov.

Potrivit Asociației Companiilor de Retail din Rusia (AKORT), deschiderea unui discounter costă cu 20–40% mai puțin decât a unui supermarket. În plus, comercianții își reduc sortimentul pentru a limita costurile. În iulie 2025, oferta de produse alimentare în magazine s-a diminuat cu 2,3%, iar cea de bunuri nealimentare – cu 1,8%, potrivit datelor companiei de cercetare Nielsen.

Totodată, crește popularitatea micilor magazine de cartier, cu suprafețe între 100 și 200 m². Numărul acestora a urcat cu 15% într-un singur an, a declarat președintele AKORT, Stanislav Bogdanov. Cu toate acestea, suprafața totală a spațiilor comerciale deținute de retailerii ruși s-a redus cu aproximativ 1%. În prezent, primele 200 de lanțuri de retail operează circa 4.700 de supermarketuri și hipermarketuri la nivel național.

Inflația rămâne principalul factor care obligă populația să economisească. Potrivit datelor oficiale ale Rosstat, prețurile au crescut cu peste 40% de la începutul războiului. Un sondaj al companiei Romir arată că 58% dintre ruși au renunțat la anumite produse, 57% caută alternative mai ieftine, iar 49% fac cumpărături doar în discountere sau încearcă să meargă mai rar la magazine.